Rezoluţia stipulează că ceremonia oficială la Moscova a reprezentat „o ameninţare la adresa păcii şi securităţii internaţionale” şi cere ca decizia să fie anulată imediat şi necondiţionat.

Proiectul de rezoluţie, distribuit de Statele Unite şi Albania, a fost susţinut de zece din cei cincisprezece membri ai Consiliului, Rusia votând împotrivă. Patru membri s-au abţinut: Brazilia, China, Gabon şi India, conform site-ul ONU.

Pe scurt, proiectul descria aşa-numitele referendumuri organizate de Rusia în cele patru regiuni din Ucraina pe care Moscova le consideră în prezent teritoriu suveran – Luhansk, Doneţk, Kherson şi Zaporizhzhya – ca fiind ilegale şi o încercare de a modifica frontierele recunoscute la nivel internaţional ale Ucrainei.

Prin rezoluţie se solicită tuturor statelor, organizaţiilor şi agenţiilor internaţionale să nu recunoască declaraţia de anexare a Rusiei şi din contră, Rusia „să îşi retragă imediat, complet şi necondiţionat toate forţele militare” de pe teritoriul ucrainean.

Ce urmează

Din cauza veto-ului Rusiei, ca urmare a unei noi proceduri adoptate în Adunarea Generală a ONU în aprilie, Adunarea trebuie să se reunească acum automat în termen de zece zile pentru ca organismul format din 193 de membri să analizeze şi să comenteze votul. Orice utilizare a dreptului de veto de către oricare dintre cei cinci membri permanenţi ai Consiliului declanşează o reuniune.

Joi, secretarul general al ONU, António Guterres, a condamnat planul de anexare ca fiind o încălcare a dreptului internaţional, avertizând că acesta marchează o „escaladare periculoasă” a războiului de şapte luni care a început cu invazia Rusiei în Ucraina pe 24 februarie.

„Carta este clară”, a declarat şeful ONU.

„Orice anexare a teritoriului unui stat de către un alt stat care rezultă din ameninţarea sau folosirea forţei este o încălcare a principiilor Cartei ONU”.

Linda Thomas-Greenfield a mai spus că „toţi avem un interes în apărarea principiilor sacre ale suveranităţii şi integrităţii teritoriale, în apărarea păcii în lumea noastră modernă”, le-a spus ea ambasadorilor.

„Cu toţii înţelegem implicaţiile pentru graniţele noastre, pentru economiile noastre şi pentru ţările noastre, dacă aceste principii sunt aruncate. Este vorba despre securitatea noastră colectivă, despre responsabilitatea noastră colectivă de a menţine pacea şi securitatea internaţională… Acesta este rolul acestui organism”, a mai spus ea.

Răspunsul tranşant al Rusiei

Răspunzând din partea Rusiei, ambasadorul Vasily Nebenzya i-a acuzat pe autorii rezoluţiei de o „provocare de joasă speţă”, pentru a forţa ţara sa să îşi folosească dreptul de veto.

„Astfel de acţiuni deschis ostile din partea Occidentului reprezintă un refuz de a se angaja şi de a coopera în cadrul Consiliului, un refuz al practicilor şi al experienţei dobândite de-a lungul multor ani”, a spus acesta.

Oficialul a declarat că a existat un sprijin „copleşitor” din partea locuitorilor din cele patru regiuni pe care Rusia le revendică acum.

„Locuitorii din aceste regiuni nu vor să se întoarcă în Ucraina. Ei au făcut o alegere informată şi liberă, în favoarea ţării noastre”.

El a mai spus că rezultatul aşa-numitelor referendumuri a fost recunoscut de observatorii internaţionali, iar acum, după ce a fost aprobat de Parlamentul rus şi prin decrete prezidenţiale, „nu va exista nicio cale de întoarcere, aşa cum ar încerca să impună proiectul de rezoluţie de astăzi”.

SURSA: MEDIAFAX