Bruxelles. „Trei din patru migranți ilegali în cazul cărora s-a emis o decizie de returnare în UE continuă să stea aici în loc să revină acasă. Sunt încântat că am ajuns la un acord asupra unei noi legi privind returnările. Cred că noul set de reguli poate contribui semnificativ la ameliorarea acestor numere. Pentru prima dată cetățenii unor state terțe care se află ilegal într-o țară UE vor avea obligații”, a declarat Rasmus Stoklund, ministrul danez pentru imigrație și integrare, reprezentant al președinției Consiliului, citat într-un comunicat al Consiliului.

El a precizat, la reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne, că statele membre vor avea la dispoziție instrumente mult mai bune, care le vor permite să impună detenții și interdicții de intrare pe perioade mai lungi.

„Pe lângă acest lucru, acordul de azi va face posibil ca atât Uniunea Europeană, cât și unul sau mai multe state membre, să facă un aranjament sau un acord cu o țară terță privind centre de returnare”, a adăugat ministrul danez.

Acordul dintre statele UE intervine la doar șase luni după ce Consiliul European, pe 26 iunie, a cerut eforturi pentru a facilita, mări numărul și accelera returnările.

Legislația va impune obligații stricte asupra celor pe care îi vizează, în primul rând fiind cea de a respecta obligația de a părăsi teritoriul țării în cauză și de a coopera cu autoritățile. De asemenea, migranții în cauză trebuie să le furnizeze autorităților un document de călătorie sau de identitate, precum și datele lor biometrice.

De asemenea, vor exista consecințe când persoanele cărora li s-a cerut să părăsească un stat nu cooperează. Statele membre pot decide să refuze plata sau să diminueze anumite beneficii și alocații, să refuze să emită permise de muncă sau să le retragă, precum și să impună sancțiuni penale care, potrivit poziției Consiliului, ar trebui să includă și încarcerarea.

Noua legislație clarifică faptul că „țară de returnare” poate fi o țară cu care există un acord în baza căruia persoana expulzată este acceptată.

Consiliul UE stabilește și condiții pentru aceste acorduri sau aranjamente. Acestea pot fi încheiate, de exemplu, numai cu o țară terță în care standarde internaționale privind drepturile omului și principiile legii internaționale sunt respectate.

Sunt prevăzute și proceduri pentru trimiterea în aceste centre a unui migrant ilegal, condiții pentru șederea lor într-un stat non-UE și consecințele nerespectării acordului. Aceste centre sau hub-uri pot servi ca loc de tranzit înainte de returnarea în țara de destinație sau chiar ca destinație finală pentru migranți.

Legislația introduce măsuri speciale pentru persoanele care reprezintă un risc de securitate. De exemplu, poate fi emis un ordin de interdicție de intrare care depășește perioada obișnuită de zece ani sau chiar pe perioadă nelimitată. Statele membre pot impune și măsura detenției, chiar în închisori, iar aceasta poate fi mai lungă decât cea impusă în mod normal.

Prin intermediul recunoașterii reciproce a deciziilor de returnare, statele UE vor putea să aplice direct o decizie de returnare emisă de un alt stat în cazul unei persoane care trebuie să părăsească teritoriul UE, fără a mai iniția propria sa procedură în acest sens. Acest lucru ar trebui să trimită un mesaj puternic migranților ilegali care înceapă să scape de expulzare ascunzându-se într-un alt stat membru.

Recunoașterea reciprocă a acestor decizii de returnare nu este totuși obligatorie. Potrivit poziției Consiliului adoptate luni, Comisia Europeană va evalua acest mecanism al recunoașterii reciproce timp de doi ani de la punerea în aplicare și va propune, dacă va considera necesar, un proiect care să prevadă obligativitatea unei astfel de decizii pentru toate statele membre.

Regulamentul va introduce și un Ordin european de returnare (ERO), un formular în care statele membre vor trebui să insereze elemente cheie ale deciziei de returnare. De asemenea, statele membre vor trebui să introducă ERO în Sistemul de Informații Schengen (SIS), sistemul de împărtășire a informațiilor și de management al frontierelor din UE. Acest lucru va facilita recunoașterea reciprocă, întrucât statele membre vor dispune de informațiile necesare pentru a face acest lucru. Dacă o persoană căreia i s-a cerut să părăsească UE se mută într-un alt stat membru, acesta va putea să aplice direct decizia de returnare din statul din care persoana în cauză a venit, în baza ERO.

Țările UE au decis ca Ordinul european de returnare să fie introdus în termen de doi ani cel mai târziu de la intrarea în vigoare a legislației privind returnarea.

Acordul adoptat luni va servi drept bază de plecare pentru Consiliu în negocierile cu Parlamentul European pentru ajungerea la un text legal final.

Sursa: AGERPRES