SUA. „Rezoluţia a fost adoptată”, a anunţat preşedintele adunării, brazilianul Santiago Irazabal Mourao, provocând aplauze.

Circa 132 de state au votat pentru reprimirea SUA în organizaţie, 15 s-au abţinut şi zece s-au opus, printre care Iran, Siria, China şi mai ales Rusia, a cărei delegaţie şi-a înmulţit joi luările de cuvânt pe puncte de procedură şi vineri amendamentele pentru a amâna dezbaterile.

„Am saluta dorinţa Washingtonului” de a se alătura UNECO, care „ar permite consolidarea organizaţiei”, însă „credem că încearcă să ne ducă într-o lume paralelă, care depăşeşte cu adevărat toate descrierile absurde din cărţile lui Lewis Carroll”, a declarat vineri un diplomat rus.

„Modul în care Statele Unite au cerut această revenire nu este acceptabil” şi echivalează cu „o încălcare a spiritului Constituţiei” acestei instituţii, a afirmat, la rândul său, un diplomat iranian.

UNESCO – Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură – este cunoscută pentru desemnarea şi protejarea siturilor arheologice şi de patrimoniu din lumea întreagă, de la Insulele Galapagos şi până la monumentele din Timbuktu.

Statele Unite au părăsit UNESCO în octombrie 2017, la ordinul fostului preşedinte Donald Trump, care a acuzat agenţia pentru cultură din cadrul ONU de atitudine părtinitoare antiisraeliană şi de management defectuos. Această retragere, însoţită de cea a Israelului, a devenit efectivă în decembrie 2018.

Din 2011 şi de la admiterea Palestinei în UNESCO, Statele Unite ale Americii, conduse atunci de Barack Obama, au oprit orice finanţare pentru organizaţia ONU, o lovitură importantă pentru aceasta, în condiţiile în care contribuţiile SUA reprezentau 22% din bugetul acesteia.

Conform planului privind revenirea în organizaţie, Statele Unite vor plăti suma de 150 de milioane de dolari pentru 2024, care va include contribuţia sa anuală şi arierate. Statele Unite vor aloca, de asemenea, o finanţare suplimentară şi voluntară de 10 milioane de dolari, care va fi utilizată, parţial, pentru programe educative despre Holocaust, siguranţa jurnaliştilor şi conservarea patrimoniului cultural al Ucrainei.

Sursa: AGERPRES