Tradiţiile din Ajunul Anului Nou şi ceea ce se întâmplă atunci când ceasul anunţă mizeul nopţii pe 1 ianuarie diferă în fiecare colţ al globului. În Brazilia, se aprind lumânări şi se aruncă flori albe în apă drept ofrandă adusă Reginei Oceanului, Yemoja, în timp ce, în Rusia, de mai bine de 25 de ani, doi scafandri plantează în adâncul lacului Baikal un copac.

Iată care sunt cele mai interesante tradiţii de Anul Nou din România şi din lume:

*Anul Nou în România

În trecut, tradiţiile din noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie erau numite „Îngropatul Anului” şi reprezentau un ceremonial funerar al antichităţii geto-dace menit să celebreze moartea şi renaşterea în variantă simbolică a primului zeu al omenirii, Anul.

Potrivit unor superstiţii, în funcţie de zonele etnografice, unii români consumă în noaptea dintre ani păstrăv, dovleac, 7 sau 12 boabe de struguri pentru a fi în comuniune cu semenii, aceste tradiţii fiind vechi de sute de ani.

Peştele se mănâncă mai ales în Galaţi, Brăila, Constanţa sau Tulcea, acolo unde există un curs de apă. La munte, localnicii vor avea pe masa de Revelion un singur tip de peşte şi anume păstrăvul. Gospodinele care aduc platoul unde este pus păstrăvul au şi o urare: „să fii curat ca argintul şi iute ca păstrăvul din apa limpede de munte”.

În ceea ce ţine de tradiţia dovleacului, acesta trebuie spart pentru a vedea dacă familia va fi sănătoasă şi va avea noroc la bani. Dacă dovleacul se sparge în mai mult de trei bucăţi, atunci membrii familiei vor trăi în bunăstare întregul an, iar dacă seminţele acestuia se împrăştie, înseamnă că se vor îmbogăţi. Dacă dovleacul este stricat în interior, un membru al familiei se va îmbolnăvi.

La români, încă se practică mersul cu capra, pluguşorul, dansul ursului sau sărutul sub vâsc. Toate aceste tradiţii sunt aducătoare de optimism, noroc, dragoste, veselie şi voie bună.

Anul Nou în lume

*În Napoli, Italia, locuitorii aruncă pe geam, la miezul nopţii, obiecte vechi considerate a fi simboluri ale anului trecut. E de remarcat că ajung în stradă inclusiv obiecte de mobilier sau vase, ceea ce înseamnă că, dacă vă petreceţi noaptea de Revelion pe străzile din Napoli, trebuie să fiţi atenţi să nu vă loviţi.

*În unele părţi din Elveţia şi Austria, localnicii se costumează pentru a sărbători ajunul zilei de Sfântul Silvestru. În anul 314, oamenii au crezut că suveranul pontif al acelei perioade, care se numea Silvestru, a capturat un monstru de mare ce va scăpa şi va distruge lumea în anul 1000. În amintirea acelei spaime, oamenii se îmbracă în costume neobişnuite.

*În Grecia, ziua de Anul Nou este dedicată Sfântului Vasile, celebru pentru bunătatea sa. Copiii îşi lasă încălţările lângă şemineu peste noapte pentru a primi daruri de la sfântul cel bun. O mâncare tradiţională pentru această sărbătoare este “vassilopitta”, o prăjitură în care este pusă o monedă din argint sau din aur. Cel ce găseşte moneda va avea noroc în anul respectiv.

*În Ecuador sau Peru, cu puţin timp înainte de Anul Nou, oamenii fac păpuşi de cârpă sau hârtie creponată care reprezintă anul ce s-a terminat. Păpuşile sunt expuse apoi în faţa caselor până pe 31 decembrie, iar la miezul nopţii acestea sunt arse în stradă.

Aceeaşi tradiţie există şi în Ungaria, acolo unde oamenii îşi confecţionează din paie şi hârtie o sperietoare de ciori numită Jack Straw. Aceasta este purtată prin sate şi arsă la miezul nopţii.

*Spaniolii se aseamănă cu noi: mănâncă câte o boabă de strugure la fiecare dintre cele 12 bătăi ale ceasului care vestesc trecerea în noul an. Fiecare boabă de strugure reprezintă câte o dorinţă pentru fiecare lună a anului următor. Şi în Portugalia se păstrează această tradiţie, însă boabele de stuguri sunt înlocuite cu smochine.

*Pentru nemţi, plumbul este norocos. În noaptea de Anul Nou, există obiceiul de a turna metalul topit într-un vas cu apă şi formele ciudate care se formează pot prezice viitorul. De exemplu, o minge înseamnă noroc în anul care vine, inima simbolizează căsnicie, o ancoră indică nevoia de ajutor, iar o cruce reprezintă moartea cuiva drag.

*Pentru japonezi, Anul Nou, numit şi „Oshogatsu”, reprezintă un simbol al înnoirii. În decembrie sunt organizate „petreceri de uitat anul” sau „Bonenkai”, prin care oamenii lasă în urmă problemele şi grijile anului pe cale să se încheie şi se pregătesc pentru un nou început. Neînţelegerile şi animozităţile sunt date uitării. Pe 31 decembrie, la miezul nopţii, familiile merg la cel mai apropiat templu pentru a împărţi saké (băutură tradiţională) şi pentru a asista la cele 108 lovituri de gong care anunţă trecerea în noul an. Această cifră reprezintă numărul păcatelor acumulate într-un suflet de-a lungul anului, iar loviturile de gong simbolizează alungarea păcatelor unul câte unul şi purificarea sufletelor. Pe 1 ianuarie, copiii primesc otoshidamas, adică mici cadouri cu bani înăuntru.

SURSA: MEDIAFAX