Vor fi numai 32 de ore de armistiţiu şi acesta expiră în noaptea de duminică spre luni la ora locală 00:00, mai ales că negocierile de pace mediate de SUA sunt blocate de două luni din cauza războiului din Iran.

Este al patrulea armistiţiu de scurtă durată între cele două tabere din februarie 2022, când Rusia a lansat invazia în Ucraina. Armistiţiul a fost anunţat iniţial în mod unilateral de Rusia joi seară, iar preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a aprobat câteva ore mai târziu. Dar fiecare tabără a avertizat că va riposta imediat dacă cealaltă încalcă încetarea focului.

Zelenski ceruse un armistiţiu pentru tot sfârşitul săptămânii, însă preşedintele rus Vladimir Putin a acceptat numai o încetarea focului de o zi şi jumătate. În viziunea Moscovei, orice încetare a focului ar fi în avantajul armatei ucrainene, întrucât ar ajuta-o să-şi consolideze poziţiile, să se regrupeze, să ocupe noi poziţii sau să-şi refacă forţele.

Totuşi, preşedintele ucrainean a propus prelungirea pauzei în lupte dincolo de Paşte, argumentând că “un armistiţiu de Paşte ar putea deveni începutul unei mişcări reale către pace”. Însă Kremlinul a spulberat din nou orice speranţă de a-l prelungi dincolo de ziua duminică, afirmând că armistiţiul este exclusiv pentru Paştele ortodox şi are “un caracter umanitar”, întrucât este o zi sfântă atât pentru ruşi, cât şi pentru ucraineni.

Pe lângă încetarea focului, Rusia şi Ucraina au anunţat sâmbătă schimbul a 350 de prizonieri de război, câte 175 din fiecare tabără, un schimb mediat de Emiratele Arabe Unite.

Între timp, Zelenski nu şi-a pierdut speranţa că, după negocierile cu Iranul de la Islamabad, emisarii preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, se vor deplasa la Kiev pentru a debloca procesul de pace în Ucraina.

Ultima rundă de negocieri ruso-ucrainene mediate de SUA a avut loc pe 17-18 februarie la Geneva şi s-a încheiat fără progrese, în afara unor noi schimburi de prizonieri şi a abordării modalităţilor de verificare a unei încetări a focului odată ce se va ajunge la un acord de pace, o perspectivă ce rămâne însă îndepărtată.

Conform surselor diplomatice, discuţiile au fost foarte tensionate şi Rusia nu a cedat în faţa cererilor sale, în special aceea ca Ucraina să-i cedeze întregul Donbas, adică un teritoriu de aproximativ 20% din provincia Doneţk aflat în continuare sub controlul armatei ucrainene şi ce ar mai fi rămas sub control ucrainean în provincia Lugansk, a cărei ocupare completă a fost între timp revendicată de Rusia.

Dar Zelenski refuză în continuare să-şi asume politic o asemenea cedare teritorială şi cere ca orice decizie de acest fel să fie validată printr-un referendum, despre care susţine că a priori va respinge cedarea Donbasului.

Sursa: AGERPRES