Cei 27 au adoptat această decizie într-o şedinţă extraordinară a Comitetului Politic şi de Securitate al blocului comunitar convocată miercuri de înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe, Josep Borrell, care a informat în noaptea de miercuri spre joi despre decizia adoptată, pe contul său oficial X.

“Acţiunile iresponsabile ale Houthi reprezintă o ameninţare la adresa libertăţii de navigaţie în Marea Roşie”, a subliniat Borrell.

În urmă cu două zile, secretarul american al apărării Lloyd Austin a cerut unitate globală pentru a opri atacurile rebelilor şiiţi Houthi, aminteşte EFE.

Într-o reuniune ministerială virtuală din capitala Bahrainului cu miniştri, şefi ai apărării şi înalţi reprezentanţi ai 43 de ţări, precum şi cu Uniunea Europeană şi NATO, Austin a reafirmat angajamentul Statelor Unite faţă de libertatea navigaţiei şi libera circulaţie a mărfurilor pe căile maritime critice din regiune după ce anunţase anterior formarea unei coaliţii militare pentru a face faţă atacurilor revendicate de Houthi.

Pentagonul a anunţat luni formarea în Marea Roşie a acestei coaliţii de zece state – care va acţiona sub numele de “Operaţiunea Gardianul Prosperităţii” – pentru a răspunde atacurilor repetate ale houthi împotriva navelor pe care aceştia le consideră ca având legătură cu Israelul. Cu acel prilej, şeful Pentagonului, Lloyd Austin, a precizat într-un comunicat că, pe lângă SUA, la coaliţie vor mai lua parte Franţa, Marea Britanie, Bahrain, Canada, Italia, Norvegia, Spania, Ţările de Jos şi Seychelles.

Separat, ministrul apărării din Australia, Richard Marles, a declarat joi că ţara sa va desfăşura 11 militari suplimentari în Marea Roşie, dar că nu va trimite acolo nici nave şi nici avioane. Într-un interviu acordat televiziunii Sky News, Marles a explicat că cei 11 soldaţi se vor alătura luna viitoare altor cinci australieni care lucrează la sediul Forţelor Maritime Combinate (CFM). Dar Australia nu va trimite “nici o navă, nici un avion”, a insistat Marles, potrivit transcrierii interviului publicată pe portalul ministerului.

În ceea ce priveşte colaborarea australiană, ministrul Marles a subliniat că Statele Unite sunt “conştiente” că aportul ţării oceanice “este echitabil, proporţional cu locul pe care îl ocupăm în lume şi cu dimensiunea forţelor noastre de apărare”.

Marles a mai subliniat că “interesul strategic” al Australiei este regiunea Indo-Pacific, unde tensiunile rămân vii în Marea Chinei de Sud, Marea Chinei de Est şi în Pacific, într-un context de competiţie geopolitică în creştere între Beijing şi Washington.

Tocmai în această regiune, Australia, împreună cu Statele Unite şi Regatul Unit, cei doi principali aliaţi istorici ai Canberrei, s-au coalizat în pactul de securitate AUKUS, care presupune între altele dezvoltarea şi achiziţionarea de submarine nucleare în ţara oceanică pentru a-şi consolida prezenţa în zonă, o alianţă care a nemulţumit China.

Revenind la situaţia din Marea Roşie, EFE aminteşte că, în prezent, între 10% şi 15% din comerţul mondial trece prin această mare, iar companiile maritime internaţionale sunt nevoite să-şi devieze ruta prin Capul Bunei Speranţe, prelungind cu săptămâni bune livrarea de mărfuri şi materiale-cheie, inclusiv petrol şi gaze.

După izbucnirea războiului în Fâşia Gaza, rebelii Houthi au lansat mai multe baraje de rachete şi drone împotriva sudului Israelului şi, de asemenea, împotriva navelor care arborează pavilionul statului israelian sau sunt deţinute de companii israeliene şi care tranzitează Marea Roşie şi strâmtoarea Bab al Mandeb (care face legătura între Marea Roşie şi Golful Aden).

De vinerea trecută, principalele grupuri de transport maritim au început să anunţe că îşi suspendă operaţiunile în Marea Roşie, anulând temporar trecerea navelor lor prin zonă, ceea ce ar putea perturba serios comerţul maritim internaţional.

Sursa: AGERPRES