Statele membre UE au obținut vineri o majoritate calificată pentru validarea acordului, care va permite președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui Consiliului european, Antonio Costa, să meargă săptămâna viitoare la Asuncion (Paraguay, țară care deține președinția rotativă a blocului sud-american) pentru a semna oficial pactul împreună cu reprezentanții Argentinei, Braziliei, Uruguayului și Paraguayului.

Acordul a fost obținut în pofida votului negativ al Franței – principalul opozant al pactului-, al Poloniei, Austriei, Irlandei și Ungariei și a abținerii Belgiei, cu sprijinul Italiei, care și-a schimbat opinia după ce îl blocase la finele lunii trecute împreună cu alte țări opozante.

Pentru a se ajunge la această majoritate calificată a fost necesară negocierea unor clauze de salvgardare adiționale pentru agricultorii europeni, care au continuat să protesteze zilele acestea față de prevederile acordului, clauze care au convins Roma să renunța la votul împotrivă, dar care nu au fost suficiente să determine și Parisul să adere.

* O nouă alianță împotriva protecționismului global

Impulsul final al tratatului, care rămăsese într-un blocaj tehnic de la încheierea negocierilor, în 2024, se explică în mare parte prin necesitatea Bruxellesului de a găsi piețe și parteneri comerciali alternativi, un obiectiv care fusese subliniat de diverși lideri europeni.

Toate acestea în contextul escaladării tensiunilor comerciale și impunerii de taxe vamale de către Administrația americană, după revenirea la putere a lui Donald Trump, la care se adaugă influența în creștere a Chinei în regiuni precum subcontinentul latino-american și dependența europeană de Beijing pentru furnizarea de materii prime critice.

Noul spațiu comercial va integra circa 800 de milioane de consumatori și va reprezenta un produs intern brut comun de aproximativ 22.000 de miliarde de dolari, conform datelor Comisiei Europene.

Acordul va permite eliminarea taxelor pentru 91% din exporturile UE în Mercosur și pentru 92% din vânzările sud-americane spre Europa, ceea ce se traduce printr-un economie anuală estimată la 4 miliarde euro pentru companiile europene.

Pentru Uniunea Europeană, tratatul deschide porțile unei piețe protejate istoric pentru sectoarele sale industriale cele mai competitive, printre care sectorul auto și al mașinilor industriale, unde actualele taxe vamale, cuprinse între 35% și 14%, vor dispărea treptat.

Alt sectoare care vor mai beneficia în mod special sunt cel chimic și al produselor farmaceutice, care exportă în valoare de miliarde de euro anual, sau al produselor agroalimentare protejate prin denumiri de origine, precum vinurile sau brânza.

Pe de altă parte, acordul va permite Mercosur să-și consolideze poziția de ‘grânarul lumii’ pentru Europa, obținând acces preferențial la produse precum carnea de vită, soia, mierea și biocombustibilii, deși sub un nivel de cote care încearcă limitarea impactului asupra produselor locale europene.

* Ultimele obstacole pentru semnarea acordului

Totuși, unda verde din partea țărilor Uniunii Europene pentru semnarea acordului cu Mercosur nu reprezintă încă ultimul pas pentru încheierea pactului istoric, care se mai poate confrunta cu ultimele obstacole, în special în ceea ce privește procesul de ratificare în Parlamentul European în 2026.

În perspectiva ratificării, acordul este considerat ‘mixt’ și se divide în două părți, una comercială și un acord de asociere, care urmează drumuri paralele: ambele vor trebui să primească undă verde din partea Parlamentului European înainte de încheierea sa formală și acordul de asociere necesită, în plus, consimțământul tuturor parlamentelor naționale din UE.

Ratificarea în Parlamentul european este prevăzută a fi complexă din cauza marii diviziuni în hemiciclul comunitar, un vot în care naționalitatea eurodeputaților va conta la fel de mult sau chiar mai mult decât liniile ideologice, astfel că, de exemplu, aproape toți europarlamentarii francezi se vor împotrivi, fără a conta clasa lor politică.

La aceasta se adaugă și intenția exprimată de grupuri de a vota împotrivă, precum extrema dreaptă a formațiunii ‘Patrioți pentru Europa, care are în vedere chiar și o moțiune de cenzura împotriva Ursulei Von der Leyen, din cauza acordului, sau, de asemenea, grupul Verzilor sau de Stânga, ca urmare a preocupărilor legate de mediu și de concurența neloială pe care, susțin ei, o va genera pactul.

Sursa: AGERPRES