Un general născut la Bucureşti

Rapoarte detaliate asupra procesului de dezarmare au fost trimise, în prealabil, guvernelor de la Londra şi Dublin.

Pe 28 iulie, după atacurile teroriste de la metroul londonez, IRA anunţa că, după 35 de ani de atentate, va renunţa la lupta armată şi va acţiona pentru unificarea Irlandei exclusiv prin mijloace politice.
Alături de generalul de Chastelain, la conferinţa de presă au luat parte şi cei 2 clerici agreaţi de IRA ca martori, un preot catolic şi un pastor metodist. Liderul aripii politice a IRA, Sinn Fein , Gerry Adams, a declarat că responsabilitatea procesului de pace va reveni în viitor protestanţilor unionişti.

Aceştia rămân, însă, sceptici. Unul dintre liderii Partidului Democratic Unionist, Nigel Dodds, a declarat că raportul generalului trebuie să fie lipsit de ambiguitate pentru a fi credibil în ochii protestanţilor, întrucât IRA a refuzat să prezinte orice fel de mărturie vizuală a dezarmării. Aceeaşi poziţie a adoptat-o şi premierul britanic Tony Blair.

De-a lungul vremii, IRA a achiziţionat un arsenal redutabil: de la rachete sol-aer şi pînă la celebrele mortiere utilizate împotriva biroului fostului premier britanic John Major. Teroarea IRA devenise însă sinonimă cu SEMTEX B, un exploziv militar foarte puternic de fabricaţie cehoslovacă, din care republicanii irlandezi deţineau 2 tone.

Viaţa generalului John de Chastelain este şi ea un film de aventuri. Atât mama, americancă de origine irlandeză, cât şi tatăl, scoţian, au fost spioni britanici. În timpul războiului, cei doi au fost trimişi în misiune la Bucureşti, unde au fost capturaţi. Acolo a apărut pe lume viitorul general.

După război, familia lui s-a mutat la Edinburgh şi apoi în Canada. Recunoscut artizan al păcii, generalul de Chastelain a mai dezamorsat un conflict între guvernul de la Quebec şi indieni şi s-a implicat activ în crizele din Bosnia şi Kosovo, înainte de a primi sarcina dezarmării IRA.