Acest grup de militari, autointitulat “Comitetul Militar pentru Refondare (CMR)”, “s-a întrunit duminică, 7 decembrie 2025, a deliberat şi a decis următoarele: Domnul Patrice Talon este demis din funcţia de preşedinte al Republicii”, au declarat militarii, citaţi de AFP.

“Armata se angajează solemn să ofere poporului beninez speranţa unei ere cu adevărat noi, în care fraternitatea, dreptatea şi munca vor triumfa”, se arată într-un comunicat citit de unul dintre soldaţi, flancat de alte şase persoane, mai mulţi purtând căşti. “Constituţia este suspendată. Toate instituţiile sunt dizolvate (şi) activităţile partidelor politice sunt suspendate până la o nouă notificare”, se mai menţionează în comunicatul citat de Reuters.

Nicio informaţie oficială nu a fost publicată duminică dimineaţă cu privire la situaţia lui Talon, însă o sursă apropiată şefului statului a declarat pentru AFP că preşedintele Talon este în siguranţă, iar armata recapătă controlul.

“Este vorba despre un grup mic de oameni care au acces doar la televiziune. Armata regulată recapătă controlul. Oraşul (Cotonou, capitala administrativă) şi ţara sunt complet în siguranţă, la fel ca preşedintele şi familia sa”, a declarat pentru AFP o sursă militară apropiată lui Talon.

Ministrul afacerilor externe beninez, Shegun Adjadi Bakari, a declarat pentru Reuters că “există o tentativă de lovitură de stat, dar situaţia este sub control”, “o mare parte din armată şi garda naţională fiind încă loiali şi controlează situaţia”.

Ambasada Franţei a relatat pe X că “au fost semnalate focuri de armă la Camp Guezo, lângă reşedinţa preşedintelui Republicii”, din Cotonou, şi a cerut cetăţenilor francezi să rămână în casele lor “ca măsură de securitate”, transmite AFP.

Anunţul a venit în timp ce ţara vest-africană se pregătea pentru alegerile prezidenţiale din aprilie, care ar fi marcat sfârşitul mandatului actualului preşedinte Patrice Talon, aflat la putere din 2016.

Coaliţia de guvernare din Benin l-a nominalizat drept candidat pe ministrul de finanţe Romuald Wadagni, considerat un arhitect cheie al politicilor economice. Dacă era ales, Wadagni urma să pună în aplicare agenda de reformă actuală a administraţiei.

Decizia lui Talon de a se retrage după două mandate a fost un demers rar în regiunea Africii de Vest şi Centrale, unde normele democratice sunt din ce în ce mai mult sub presiune.

Lovitura de stat de luna trecută în Guineea-Bissau a fost a noua din regiune din 2020, aminteşte Reuters.

Sursa: AGERPRES