Ungaria. Confruntat cu o opoziţie puternică în alegerile care vor avea loc probabil în aprilie, Executivul de la Budapesta a anunţat deja majorări salariale în sectorul public, în încercarea de a stimula consumul şi a redresa economia.

După creşterile salariale semnificative din ultimii ani, o performanţă economică slabă şi majorarea costurilor cu energia, companiile cred că va fi dificil de finanţat majorarea salariului minim în 2026, susţin analiştii.

În Polonia, cea mai mare economie din Europa Centrală, salariul minim va creşte cu 3% în 2026, în timp ce economia ar urma să înregistreze un avans de 3,5%, potrivit analiştilor. Economia Ungariei ar urma să înregistreze o expansiune de aproximativ 2%, după trei ani de stagnare.

Orban a declarat, la o conferinţă de presă, că salariul minim va creşte la 322.800 forinţi (987,97 dolari) pe lună, în timp ce salariul minim pentru angajaţii calificaţi va creşte cu 7%, la 373.200 forinţi.

„Companiile vor fi totuşi împinse într-o poziţie dificilă. Creşterea medie a salariilor va rămâne aproape de 10% în 2026. Este mult pentru o economie care stagnează de trei ani”, a apreciat Peter Virovacz, analist la ING.

Acesta a adăugat că firmele fie vor fi forţate să majoreze preţurile pentru a acoperi costurile cu forţa de muncă, fie vor face concedieri.

După ce autorităţile de la Budapesta au anunţat luna trecută că se aşteaptă la un deficit de 5% din PIB în 2025 şi în 2026, unele devieri ar putea fi aşteptate înaintea alegerilor de anul viitor, ţinând cont că Orban a lansat deja un pachet de stimulente fiscale şi majorări salariale, în încercarea de a-şi spori sprijinul, a avertizat recent Erich Arispe, şeful diviziei de ratinguri suverane pentru Europa emergentă al Fitch.

Aceasta a adăugat: „Revizuirea previziunilor privind deficitul este mai mare decât am anticipat. Ne gândeam la un nivel de 4,6% din PIB în 2025. Dar pentru 2026 ne aşteptam la o consolidare mai rapidă, spre 4% din PIB”.

Imaginea de ansamblu pentru ratingul Ungariei „BBB” şi perspectiva stabilă asociată este o pondere a datoriei ca procent din PIB de 72%, care depăşeşte cu mult media de 58% a ţărilor cu un rating „BBB”. „Nu este vorba despre atingerea unui anumit nivel al datoriei ca procent din PIB. Pentru noi este vorba despre riscurile la adresa finanţelor publice şi a traiectoriei nivelului datoriei”, a apreciat Arispe

În condiţiile în care nu se întrevede o relaxare a politicii monetare, premierul Viktor Orban a intensificat intervenţiile guvernamentale pentru a îmbunătăţi încrederea în economie, înaintea alegerilor de anul viitor. Printre măsurile Executivului de la Budapesta se numără un nou program de subvenţionare a achiziţiilor de locuinţe, prin care debitorilor eligibili le sunt oferite credite ipotecare cu o dobândă de 3%, precum şi plafonarea preţurilor la diferite produse. Printre produsele la care preţurile au fost plafonate se numără produse alimentare şi alte produse incluse în coşul de consum şi care sunt utilizate la calcularea inflaţiei.

Sursa: AGERPRES