Kazan. „Venezuela (…) a avut sprijinul şi susţinerea ţărilor participante la acest summit pentru oficializarea intrării sale”, a explicat Ministerul Venezuelean de Externe într-un comunicat.

Dar „reprezentanţa Ministerului Brazilian de Externe (…) a decis să menţină vetoul pe care (fostul preşedinte brazilian de dreapta Jair) Bolsonaro l-a aplicat Venezuelei ani de zile, reproducând astfel ura, excluderea şi intoleranţa promovate de centrele de putere occidentale pentru a împiedica, pentru moment, intrarea Venezuelei” în BRICS, a denunţat acesta.

Este „o acţiune care constituie o agresiune împotriva Venezuelei şi un gest ostil (…) Poporul venezuelean simte indignare şi ruşine în faţa acestei agresiuni inexplicabile şi imorale a Ministerului Brazilian de Externe, care menţine cea mai rea dintre politicile lui Jair Bolsonaro împotriva revoluţiei bolivariane”, a mai criticat ministerul.

Relaţiile dintre Brasilia şi Caracas au devenit tensionate în ultimele săptămâni, după realegerea contestată în iulie a preşedintelui Nicolas Maduro în Venezuela, unde opoziţia strigă fraudă şi revendică victoria.

Cele două ţări au rupt relaţiile în 2019 în anii Bolsonaro (2019-2022), dar odată cu revenirea la putere a lui Luiz Inacio Lula da Silva (stânga), relaţiile diplomatice au fost reluate la începutul lui 2023.

Lula, care a încercat să fie mediator în criza politică din Venezuela, propunând în zadar noi alegeri, încă nu a recunoscut realegerea lui Maduro.

Situaţia s-a tensionat şi mai mult în septembrie când Caracasul a revocat autorizaţia dată Braziliei de a reprezenta Argentina în ţară şi, în special, de a gestiona reşedinţa ambasadei unde s-au refugiat din martie şase responsabili ai opoziţiei venezuelene.

Ministerul Brazilian de Externe, care administra reşedinţa ambasadei Argentinei din august şi de la ruperea relaţiilor dintre Venezuela şi Argentina, a reaminitit Caracasului „inviolabilitatea instalaţiilor misiunii diplomatice argentiniene”, înconjurată atunci de poliţie.

Sursa: AGERPRES