Cu sloganul „Să luptăm pentru a câştiga independenţa”, această manifestaţie a fost convocată cu ocazia „Diada”, sărbătoare a Cataloniei devenită de un deceniu scena unor imense defilări separatiste.

Ca în fiecare an, manifestaţia a început fix la orele 17.14 (15.14 GMT), în comemorarea capturării Barcelonei la 11 septembrie 1714, în timpul Războiului de Succesiune din Spania, de către trupele regelui spaniol Felipe al V-lea.

La apogeul mişcării separatiste, “Diada” a adunat până la 1,8 milioane de suporteri ai independenţei la Barcelona în 2014, dar mobilizarea a scăzut în ultimii ani.

Sâmbătă, poliţia municipală a numărat 108.000 de manifestanţi, o cifră mult mai mică decât cea din 2019 (600.000). Organizatorii au estimat la 400.000 numărul participanţilor.

În 2020, au participat doar 60.000 de persoane, din cauză că pandemia a împiedicat organizarea unei manifestaţii normale.

Pentru Narcis Vilar, un pensionar în vârstă de 70 de ani venit pentru prima dată să manifesteze singur, mobilizarea slabă de sâmbătă se explică prin frica de pandemie, în timp ce Catalonia a fost în iulie epicentrul unui nou val de COVID-19 în Spania, dar mai ales prin “descurajarea” care domneşte printre militanţi.

Rudele şi prietenii săi „Zeci de mii de catalani au manifestat pentru independenţă la Barcelonanu au încetat să fie separatişti, dar s-au săturat de politicienii catalani”, a declarat el pentru AFP.

Graţierea în iunie a celor nouă lideri separatişti condamnaţi la închisoare pentru rolul lor din 2017 a făcut ca mişcarea de independenţă să piardă un element mobilizator.

După eşecul tentativei de secesiune din 2017, mişcarea separatistă, aflată în continuare la putere în Catalonia, este marcată de diferenţe profunde în legătură cu strategia de abordat. Cei mai moderaţi susţin dialogul cu Madridul, în timp ce radicalii doresc secesiunea unilaterală ca în 2017.

Tentativa de secesiune a Cataloniei a fost una dintre cele mai grave crize trăite de Spania de la sfârşitul dictaturii lui Franco în 1975.

În pofida interdicţiei impuse de justiţie, guvernul regional al lui Carles Puigdemont a organizat un referendum de autodeterminare care a fost urmat de o declaraţie de independenţă moartă în faşă.

Madridul a reacţionat punând regiunea sub tutelă şi arestându-i pe liderii separatişti care nu au reuşit să fugă în străinătate ca Puigdemont.

“Diada” de sâmbătă a avut loc înainte de a fi reluate, la sfârşitul săptămânii viitoare, negocierile dintre guvernul de stânga al lui Pedro Sanchez şi executivul regional separatist al lui Pere Aragones, al cărui partid ERC (Stânga Republicană a Cataloniei) este un aliat-cheie în parlamentul spaniol pentru guvernul minoritar al lui Sanchez.

Aceste discuţii, care s-au ţinut numai o singură dată, chiar înainte de începerea pandemiei, sunt menite să găsească o soluţie la criza din Catalonia.

Foile de parcurs ale celor două partide sunt însă diametral opuse, Madridul respingând deja cele două revendicări-cheie ale separatiştilor, şi anume un acord privind organizarea unui referendum de autodeterminare şi amnistia totală a separatiştilor urmăriţi penal pentru tentativa de secesiune din 2017.

Pentru a înrăutăţi lucrurile, tensiunile au fost reaprinse săptămâna aceasta: guvernul central a anunţat că suspendă un controversat proiect de extindere a aeroportului din Barcelona, din cauza unei “pierderi a încrederii” în guvernul regional separatist. O decizie considerată drept “şantaj” de către Aragones, reaminteşte AFP.

SURSA: AGERPRES