Acuzat de plagiat!

Scriitorul Dan Mihu (35 de ani) a dat un comunicat in care spune ca Mungiu a copiat povestea dupa scenariul lui, Sa iubesti si sa tragi apa , premiat la concursul HBO, in 2006.

Din juriul care i-a dat note mari, a facut parte si Cristian Mungiu. Ii reprosez ca a sesizat potentialul temei si a rescris scenariul – integral sau nu, n-am de unde sa stiu acum, pentru ca NU AM VAZUT FILMUL! Problema este chiar aceasta: ca Dan Mihu vorbeste fara sa fi vazut filmul premiat cu Palme d`Or, la Cannes, si, desigur, fara sa fi citit scenariul dupa care s-a facut acesta. Deci, in totala necunostinta de cauza. Asta nu-l impiedica sa-i expedieze lui Cristian Mungiu o epistola electronica: Daca n-ati fi fost in juriul HBO de anul trecut, nu ati fi scris acum un scenariu socant pe tema avorturilor din Romania ceausista. Faptul ca ati facut filmul pe ascuns si l-ati dus direct la Cannes, nu mi-a lasat nici o alta optiune de reactie. Dan Mihu isi sprijina pledoaria pe faptul ca Mungiu a declarat, cind i s-a inminat trofeul, ca acum sase luni nici nu se gindea la acest proiect si, de asemenea, pe faptul ca scenariile din concursul HBO de anul trecut, au fost predate pina la 15 martie 2006.

Mungiu: Stiu aceasta poveste de 15 ani

Cei care au citit, insa, ambele scenarii (de exemplu, criticul Mihai Chirilov, prezent si el in acel juriu), spun ca asemanarea este fortata, singurul punct comun fiind trupul copilului avortat, sugerat in scenariul lui Mihu, dar prezent intr-un mod socant, in filmul lui Mungiu. In rest, nu seamana nici actiunea, nici personajele si nici raporturile dintre acestea. Este stiut ca Mungiu are de gind sa faca o trilogie despre anii comunismului si ar fi fost ciudat sa lipseasca din ea tocmai tratamentul odios la care erau supuse romancele, considerate simple masini de facut decretei ce cresc, apoi, cu cheia de git. Mihai Chirilov spune ca acuzatiile sint nefondate, povestile fiind cit se poate de diferite.
Daca ar fi sa ducem mai departe logica aberanta a acuzatorului, ar trebui sa fim convinsi ca scenaristul filmelor cu Beethoven l-a copiat cu nerusinare pe scenaristul celor cu Lassie, ca doar e vorba de ciini in amindoua filmele.

Pe site-ul LiterNet poate fi citit scenariul lui Mihu. E vorba despre o femeie care calatoreste cu trenul, este urmarita de securitate si, cind, in sfirsit, ajunge acasa, la sotul ei, aflam ca in geamantan avea un avorton pe care il arunca in toaleta. In filmul lui Mungiu este vorba despre o studenta care, dupa ce ramine insarcinata, face rost cu greu de bani, ajutata de prietena ei, pentru a scapa cumva de copilul nedorit. De altfel, primul care a abordat acest subiect, a fost Florin Iepan, intr-un zguduitor documentar intitulat Decreteii . Orice atac mi se pare superfluu – spune Iepan – pentru ca ideea a fost la indemina tuturor (…) Cristi a fost unul dintre primii oameni care au vazut filmul meu, intr-o faza de montaj preliminara, in 2005. Era interesat de subiect, inca de dinainte. Intr-un interviu acordat revistei Re:Publik, Cristi Mungiu (el insusi un decretel ) povesteste ca stie de 15 ani povestea reala a celor doua studente din film: Ideea mi-a venit re-vorbind intimplator despre aceasta poveste, chiar in perioada cind ma aflam la munte si ma intrebam despre ce sa scriu. Constatind ca intimplarea inca ma afecteaza, la mai bine de 15 ani de cind am aflat-o, m-am gindit ca exista toate sansele sa emotioneze si pe altii.

Iata ca se repeta ceea ce s-a intimplat (desigur, la o scara mult mai mica si mai neserioasa) la selectia pentru Eurovision de anul acesta. De indata ce au aparut doua – trei piese mai acatarii, au fost imediat ingropate sub acuzatii de plagiat. De data aceasta, insa, domnul Mihu ar fi trebuit sa aiba bunul simt de a vedea filmul inainte de a lansa un scandal ce poate deveni international. Nimeni nu poate emite asemenea grave acuzatii pina nu detine toate datele problemei. Exact in aceasta ordine de idei, este foarte greu de inteles de ce premiera filmului 4 luni, 3 saptamini si 2 zile a fost programata abia in septembrie!