Potrivit unui comunicat al MF, transmis AGERPRES, impactul bugetar estimat al reducerii accizei este de aproximativ 610 miliarde de lei, în timp ce veniturile din contribuția de solidaritate sunt evaluate între 70 și 650 de miliarde lei, în funcție de evoluția prețului petrolului.
Actul normativ este menit să atenueze impactul creșterilor bruște de preț pe piața carburanților, cauzate de instabilitatea internațională din Orientul Mijlociu și perturbările fluxurilor globale de petrol.
”Prin aceste măsuri intervenim pentru a limita efectele creșterii prețurilor la carburanți asupra populației și economiei. Reducerea accizei va contribui direct la scăderea prețului la pompă, iar contribuția de solidaritate permite o redistribuire echitabilă a veniturilor excepționale generate în actualul context de criză”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, în comunicat.
Astfel, acciza la motorina standard se reduce temporar cu 0,3 lei/litru, începând cu data intrării în vigoare a actului normativ, pe durata situației de criză de pe piața țițeiului și a produselor petroliere. Măsura are ca obiectiv limitarea presiunilor inflaționiste și stabilizarea costurilor de transport și distribuție, esențiale pentru întreaga economie.
”Având în vedere necesitatea adoptării, fără întârziere, a anumitor măsuri care să permită atenuarea efectelor creșterilor de preț asupra consumatorilor și operatorilor economici, se impune reducerea temporară a nivelului accizei la motorina standard, de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, pe perioada situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2026, cu 0,3 lei pe litru. Amânarea intervenției normative ar conduce la perpetuarea unui impact negativ imediat asupra costurilor de trai și asupra costurilor de operare din economie, cu riscul amplificării presiunilor inflaționiste și al afectării unor activități economice esențiale. În lipsa unei intervenții imediate, există riscul ca majorările de preț să se consolideze în economie, cu efecte negative asupra populației, asupra lanțurilor de aprovizionare și asupra sectoarelor economice cu consum intensiv de carburant”, se arată în nota de fundamentare care însoțește proiectul.
În considerarea ponderii carburanților în structura costurilor economice și a rolului acestora în funcționarea normală a lanțurilor de aprovizionare, menținerea unui nivel ridicat al prețurilor pentru o perioadă îndelungată este de natură să amplifice presiunile inflaționiste, să reducă puterea de cumpărare și să afecteze competitivitatea unor activități economice esențiale, se menționează în document.
În prezent, nivelul accizelor aplicabil motorinei este stabilit prin Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, și este de 2804,29 lei/1000 litri, respectiv de 3318,74 lei/tonă.
Totodată, este instituită o contribuție de solidaritate aplicabilă operatorilor economici care exploatează și/sau prelucrează țiței extras de pe teritoriul României, în situațiile în care prețul mediu lunar al țițeiului Brent depășește pragul de 70 dolari/baril.
”Pentru companiile care vând țițeiul în stare neprelucrată, contribuția de solidaritate se calculează prin aplicarea unui procent de 60% din veniturile din comercializarea acestui țiței. Contribuția este concepută ca un mecanism temporar și proporțional, aplicat exclusiv veniturilor excepționale generate de contextul internațional, și are un caracter progresiv, cu cote cuprinse între 1,5% (pentru prețuri peste 70,01 dolari) și un maxim de 9,9% (pentru prețuri ce depășesc 140 dolari/baril)”, precizează MF.
În prezent, operatorii economici care activează în sectorul de exploatare a resurselor naturale, inclusiv țiței, aplică prevederile Ordonanței Guvernului nr. 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale.
Potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 6/2013 se aplică un impozit de 0,5% asupra veniturilor obținute din exploatarea resurselor naturale, după cum urmează: operatorii economici care exploatează resursele naturale și le valorifică ca atare sau în urma unui proces de prelucrare/pregătire/sortare fără a fi folosite de aceștia pentru obținerea altor tipuri de produse datorează impozit pentru veniturile obținute din valorificarea acestora; operatorii economici care folosesc resursele naturale exploatate ca materii prime pentru obținerea altor produse (de exemplu, produse energetice) și al căror preț este cotat la bursă datorează impozit pentru partea din venitul rezultat din valorificarea produselor finite, corespunzătoare valorii materiilor prime.
Contribuția de solidaritate se instituie pe perioada declarării situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2026 privind declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere, respectiv în perioada 2 aprilie – 30 iunie 2026.
Contribuția de solidaritate se datorează exclusiv pentru lunile în care prețul mediu lunar al țițeiului de referință Brent (ICE Brent Crude Futures, front-month contract) depășește nivelul de 70 dolari/baril, calculat ca medie aritmetică a cotațiilor zilnice de închidere din luna de referință.
”Pragul de 70 dolari/baril reprezintă nivelul de la care veniturile operatorilor care prelucrează țiței din producția națională depășesc semnificativ costurile de producție și marjele normale de rafinare, generând un surplus care poate fi calificat drept venit excepțional. Alegerea acestui prag se bazează, pe de o parte, pe costul de producție al țițeiului din surse românești. Costul complet de producție (lifting cost plus costuri de amortizare, transport, reabilitare ecologică și redevențe) se situează, conform datelor sectoriale, în intervalul 25-40 dolari/baril pentru zăcămintele terestre și 35-55 dolari/baril pentru cele offshore. La un preț Brent de 70 dolari/baril, chiar și cel mai costisitor segment al producției rămâne profitabil, cu o marjă de 15-35 dolari/baril”, explică inițiatorii proiectului în document.
De asemenea, în ceea ce privește marjele tipice de rafinare (crack spread) pentru rafinăriile din Europa Centrală și de Est, acestea se situează în intervalul 5-15 dolari/baril în condiții normale de piață. La un preț Brent de 70 dolari/baril, marja combinată producție plus rafinare permite recuperarea integrală a costurilor și obținerea unui profit rezonabil, fără aplicarea contribuției.
Potrivit sursei citate, prețul mediu al țițeiului Brent în perioada 2015-2024 a fost de aproximativ 65 dolari/baril. Pragul de 70 dolari/baril se situează ușor deasupra acestei medii pe termen lung, semnalând că activarea contribuției intervine doar când piața depășește nivelul considerat normal, nu când operează în parametri obișnuiți.
Nu în ultimul rând, s-a ținut cont de structura progresivă a cotelor. Mecanismul fiscal este construit astfel încât pragul de 70 dolari/baril nu generează în sine obligații fiscale efective – cotele de impozitare pornesc de la 70 dolari/baril și cresc gradual.
”Prin urmare, pragul de 70 dolari/baril este nivel care asigură o marjă amplă de profitabilitate (50+ dolari/baril peste costurile de producție terestre). Contribuția de solidaritate este calibrată progresiv pe o grilă de cote cuprinse între 1,5% (Brent peste 70 dolari/baril) și un maxim de 9,9%, asigurând proporționalitatea sarcinii fiscale cu nivelul câștigului excepțional. Contribuția crește gradual pe măsura distanțării de prag, atingând cote semnificative doar la niveluri de preț substanțial superioare”, se mai arată în document.
Pentru contribuabilii care extrag țiței care este comercializat neprelucrat, contribuția de solidaritate se calculează prin aplicarea unui procent de 60% din veniturile din comercializarea acestui țiței. Veniturile se determină prin înmulțirea cantității lunare de țiței exprimată în barili, vândută din producția proprie, cu diferența dintre prețul de vânzare/baril și valoarea reprezentând echivalentul în lei a cotației de 70 dolari/baril.
Produsele energetice sunt: benzină, motorină, kerosen, păcură, GPL, astfel cum sunt definite potrivit legislației fiscale în materie de accize.
Potrivit notei de fundamentare, sumele achitate cu titlu de contribuție de solidaritate, reprezintă cheltuieli deductibile la determinarea rezultatului fiscal, în sensul Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.
Veniturile care sunt luate în calculul contribuției de solidaritate se exclud din calculul impozitului prevăzut de Ordonanța Guvernului nr. 6/2013.
”Contribuția de solidaritate se calculează, se declară și se plătește lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează”, se mai menționează în proiect.
De asemenea, operatorii economici vor avea obligația organizării unor evidențe contabile, fiscale și operaționale distincte din care să rezulte, după caz: cantitatea de țiței din producția națională comercializată/prelucrată; cantitatea totală de țiței prelucrată; produsele energetice rezultate și destinația acestora; veniturile obținute din comercializarea produselor energetice, defalcate pe categorii de produse.
Contribuția de solidaritate este venit la bugetul de stat și se administrează de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.
”Contribuția de solidaritate nu constituie o intervenție în mecanismul de formare a prețurilor și nu reglementează prețurile produselor energetice. Măsura vizează exclusiv redistribuirea parțială a veniturilor excepționale obținute de operatorii care prelucrează/comercializează țiței din producția națională/produse energetice, în contextul specific al unei crize declarate”, susțin reprezentanții Ministerului Finanțelor.
Prin acest pachet de măsuri, Guvernul României urmărește atenuarea efectelor creșterii prețurilor la carburanți, protejarea puterii de cumpărare a populației și menținerea unui climat economic stabil și echitabil.
Guvernul a anunțat joi că va aproba reducerea accizei la motorină cu 30 de bani pe litru, măsură decisă de grupul de lucru constituit la nivel guvernamental pentru gestionarea crizei carburanților, în urma discuțiilor cu operatorii din piață.
”Va fi aplicată o reducere a accizei la motorină cu 30 de bani pe litru. Totodată, nu va mai fi permisă decât o actualizare pe zi a prețurilor la pompă. În urma discuțiilor cu operatorii, s-a ajuns la concluzia că alte variante de lucru aflate pe masă nu ar fi fost aplicate unitar și ar fi provocat distorsiuni în aprovizionarea cu carburanți. Totodată, stabilirea soluției a ținut cont de limitările bugetare ale României”, se arată într-un comunicat al Guvernului.
Guvernul precizează că fondurile necesare pentru reducerea accizelor destinate motorinei achiziționate de agricultori și transportatori, precum și pentru aplicarea mecanismului de reducere, vor proveni din încasările suplimentare de TVA generate de scumpirea carburanților, din supraimpozitarea profiturilor obținute din exploatarea țițeiului românesc și din bugetul de stat.
”Decizia grupului de lucru urmează să fie implementată printr-o Ordonanță de urgență ce va fi adoptată într-o ședință extraordinară a Guvernului, cel mai probabil vineri. Măsura decisă joi se adaugă celor cuprinse în Ordonanța nr.19/2026, care deja a dus la o reducere sensibilă a prețului motorinei la cele mai multe benzinării. Eficiența măsurilor aflate în vigoare va fi evaluată periodic pentru a stabili dacă este nevoie să fie modificate”, conform comunicatului.
Piața petrolieră din România se bazează pe o producție internă de țiței de aproximativ 2,8 milioane de tone și pe un import de circa 9 milioane de tone.
Consumul mediu anual de combustibili din România se situează la un nivel de circa 9 milioane de tone/an, din care ponderea cea mai mare este deținută de consumul de motorină, cu o valoare medie anuală de circa 5,9 milioane de tone/an (benzina – circa 2 milioane de tone/an).
Sursa: AGERPRES
Citiți principiile noastre de moderare aici!