„Pe fondul anticipaţiilor de încetinire puternică a economiei globale, indicatorul de încredere macroeconomică a înregistrat o scădere semnificativă, evoluţie în concordanţă cu scăderea la minime istorice a indicatorilor de încredere la nivel global. Anticipatiile inflaţioniste au continuat să scadă indicând posibilitatea ca rată inflaţiei să scadă sub 10% începând cu luna octombrie 2023”, spune Adrian Codirlaşu, Vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România.

Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a scăzut la valoarea de 34,7 puncte. Această situaţie s-a datorat scăderii cu 12,5 puncte a componenţei de anticipaţii şi cu 8 puncte a componenţei de condiţii curente. Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni a scăzut, ajungând la o valoare medie de 9,59%.

În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, peste 81% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0117 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este 5,0797 lei pentru un euro. Ambele valori anticipate înregistrează o majorare faţă de exerciţiul din luna august.

Este de remacat faptul că în jur de 72% dintre participanţii la sondaj anticipează scăderea preţurilor proprietăţilor rezidenţiale din marile oraşe, în timp ce 78% dintre participanţi (valoare maximă de la iniţierea sondajului) consideră aceste preţuri supraevaluate.

Valoarea medie a anticipaţiilor pentru deficitul bugetului de stat pentru anul 2022 a scăzut la 6,1%. Evoluţia anticipată, în termeni reali, a PIB în anul 2022 a scăzut uşor la 4,0%.

Sondajul este realizat lunar de Asociaţia CFA România, de peste 11 ani, şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. Indicatorul de Încredere Macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la condiţiile curente – referitoare la mediul de afaceri şi piaţă muncii, precum şi anticipaţiile pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piaţă muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale la nivel de economie. Pe lângă întrebările necesare pentru calculul Indicatorului de Încredere Macroeconomică, sondajul evaluează şi anticipaţiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rată inflaţiei, ratele de dobânda, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET şi condiţiile macroeconomice globale.

Sursa: Mediafax