Datele sunt cuprinse într-un Raport privind starea sistemului national
de învatamânt, înaintat Parlamentului, la sfârsitul
saptamânii, de catre ministrul Educatiei, Mircea Miclea – care si-a înaintat
premierului, în 11 octombrie, demisia de onoare, dupa aprobarea de catre
Guvern a proiectului de buget pentru 2006.
Potrivit Raportului, media cheltuielilor în noile state admise în
UE este de 5,31 la suta. În România, alocatia este între 3
si 4 la suta din PIB, în functie de includerea sau neincluderea fondurilor
de garantare pentru împrumuturile externe care, de fapt, sunt bani în
contul Ministerului Finantelor Publice si nu sunt în mod efectiv folositi
pentru educatie, potrivit aceluiasi document.
"De la infrastructura si dotari materiale pâna la motivarea financiara
si formarea personalului din sistem, numeroase probleme sunt rezolvate partial
sau amânate, pentru urmatorul an bugetar", a mai precizat ministrul.
Pornind de la aceasta stare de fapt, atât specialistii, cât si
opinia publica reclama subfinantarea sistemului de educatie, solicitând
cresterea nivelului resurselor financiare alocate de la bugetul de stat.
"Dincolo de retorica politicianista aceasta situatie probeaza faptul ca
pentru guvernele anterioare educatia nu a constituit o prioritate", arata
ministrul Miclea în raport.
Miclea considera ca asigurarea unei finantari pentru educatie de minimum cinci
la suta din PIB este o cerinta esentiala pentru urmatorul an bugetar.
Cheltuielile publice pentru educatie, în perioada 2000- 2003, ultima
data pentru care exista informatii definitive ca procent dintotalul cheltuielilor
publice, nu au prezentat modificari semnificative, situându-se la un nivel
inferior majoritatii tarilor europene.
România este printre putinele tari europene (alaturi de Cehia, Grecia
si Slovacia) care orienteaza mai putin de zece la suta din totalul cheltuielilor
publice catre educatie.
"Trebuie subliniat faptul ca în acest raport datele asupra cheltuielilor
publice totale pentru educatie se refera numai la cheltuielile realizate prin
bugetul ministerului de reort, fara a include cheltuielile efectuate prin bugetele
altor ministere sau structuri nationale si locale, având ca obiect activitati
de tip educational. Ponderea cheltuielilor din fonduri private depinde de existenta
si nivelul taxelor de scolarizare dintr- un sistem de învatamânt,
cât si de alti factori, precum capacitatea de a atrage fonduri extrabugetare,
modalitatea de finantare a unitatilor de învatamânt particular",
sustine Miclea.
Învatamântul particular are o dimensiune redusa – sub unu la suta
din totalul elevilor- fata de învatamântul de stat.
De aceea, sustine Miclea în raport – stimularea cresterii fondurilor
private destinate educatiei este extrem de importanta.
În 2005, bugetul alocat cercetarii a fost de 542 de milioane de lei noi,
iar în 2006 ar urma sa fie alocate 990 de milioane de lei noi. La învatamânt,
în 2005 au fost alocati peste 2.055 milioane lei noi, iar pentru anul
urmator a fost propusa alocarea a numai 2.031 milioane de lei.
Citiți principiile noastre de moderare aici!