Praznicul mai este denumit și „Arătarea Domnului” sau „Epifania”, deoarece evenimentul amintește de botezul lui Iisus Hristos în apele râului Iordan, de către Sfântul Ioan Botezătorul. Sărbătoarea creștinească de Bobotează înseamnă și „înoirea omului creștin” și, împreună cu pranzicul din următoarea zi, Sfântul Ioan, marchează sfârșitul sărbătorilor de iarnă la ortodocși, a relatat Digi24.

Ce se sărbătorește

Boboteaza sau Epifania este una dintre cele mai vechi și importante sărbători din calendarul liturgic creștin. Praznicul provine din evenimentul istoric al botezului Mântuitorului, în râul Iordan, de unde și provine denumirea populară de Bobotează. Prin această sărbătoare, apa devine un simbol al purificării și un element primordial al creației. Boboteaza, parte al celor 12 mari praznice ale bisericii ortodoxe, sărbătoarea este un moment de reflecție și de reînnoire spirituală.

Semnificația sărbătorii

Simbolurile Bobotezei sunt apa, crucea și lumina. Apa este sfințită în biserică, o cruce fiind scufundată în apa pură, în amintirea botezului și jertfei lui Iisus. Se spune că după botezul Mântuitorului, cerurile s-au deschis și Duhul lui Dumnezeu S-a coborât în chip de porumbel, care a stat peste Iisus, iar Tatăl a spus: „Acesta este Fiul cel iubit, întru care Am binevoit”.

Creștinii occidentali comemorează în această zi și vizita magilor la nașterea Pruncului Iisus și, astfel, manifestarea fizică a Mântuitorului către Neamuri. În Biblie, Sfântul Ioan Botezătorul este considerat de creștini drept „întâintemergătorul lui Hristos”, care ar fi propăvăduit venirea Lui, îndemnând iudeii la pocăință. Evanghelia relatează că și Iisus a venit din Galileea, pentru a fi botezat de Ioan, care, văzându-l, a spus: „Iată mielul lui Dumnezeu, cel ce spăla păcatul lumii”. Conform acestei relatări, ieșind din apa Iordanului, Iisus ar fi spus „cerurile s-au deschis și duhul lui Dumnezeu s-a vărsat, coborându-se ca un porumbel și venind peste el. Și glas din ceruri zicând : acesta este Fiul Meu cel iubit întru care am binevoit” (Matei, 3: 16-17), a mai relatat sursa menționată anterior.

Obiceiuri și tradiții

Ziua de 6 ianuarie este celebrată de români printr-o serie de tradiții și obiceiuri, simboluri care aduc în prim plan valorile și puterea credinței.

Se sfințesc apele

În Ajunul zilei de Bobotează, sunt oficializate slujbe speciale în cadrul bisericii, iar cu puterea Duhului Sfânt se sfințește apa pentru a aminti de botezul lui Iisus. În diferite recipiente, creștinii duc acasă Agheasma Mare și o consumă de-a lungul anului sau o folosesc pentru diverse obiceiuri. În comparație cu Agheasma Mică, Agheasma Mare se săvârșește doar de Bobotează, aceasta (n. red – Agheasma Mică) se obține la începutul fiecărei luni prin sfințirea apei în cadrul bisericii, dar și în case, sfeștanie. Agheasma Mare poate fi băută timp de opt zile, între 6 și 14 ianuarie, după obținerea aprobării preotului duhovnic.

Un alt obicei de Bobotează este stropirea locuințelor cu apă sfințită, care simbolizează purificarea și protejarea casei de cele rele.

Se scufundă crucea

Un alt obicei recunoscut în ziua de Bobotează este scufundarea Crucii, ritual care comemorează botezul lui Hristos în râul Iordan. Pentru asta, un preot aruncă în apa unui râu o cruce și mai multe persoane se întrec să o recupereze. Se spune că, cel care găsește crucea, va avea parte de noroc și sănătate anul care tocmai a început, a mai scris Digi24.

Se organizează mese în familie

Potrivit tradițiilor, asemenea zilelor de Crăciun și de Bobotează se pregătesc mese în familie. Obiceiul este acela de a așeza 12 feluri de mâncare pe masă: bob fiert, colivă, fiertură de prune, borș de pește, sarmale, pește prăjit, plăcinte umplute cu varză acră sau mac. Indicat este ca toate produsele să fie de post, deoarece multe persoane obișnuiesc să țină post.

Bucatele sunt cinstite de preot, iar pe urmă acestea pot fi consumate. Un alt obicei este ca, din preparatele pregătite să mănânce și animalele din gospodărie, astfel fiind protejate de boli.

Care sunt superstițiile zilei

Oamenii obișnuiesc să respecte supersitițiile acestei zilei pentru a se proteja de rele în decursul anului.

Una dintre superstiții este acela de a ține post. Nu se mănâncă alimente dulci până la slujba de sfințire a apei. Acest obicei are rolul de a curăța și purifica atât corpul, cât și sufletul.

În această zi nu se lucrează și nu se fac treburi grele în gospodărie. Nu sunt recomandate activități precum spălatul rufelor sau curățenia și nu este bine să dai nici bani împrumut. Se spune că cine împrumută bani de Bobotează va fi sărac tot anul.

Se crede că dacă în dimineața Ajunului de Bobotează pomii sunt încărcați cu promoroacă, aceștia vor avea rod bogat.

Potrivit tradiţiei populare, în noaptea de Bobotează, fetele tinere îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase, pun o rămurică de busuioc sub pernă şi îşi visează ursitul. De asemenea, se spune că fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an, a mai relatat Digi24.

Sursa: BIHON.RO