Virozele respiratorii sunt afecțiuni extrem de des întâlnite, cu precădere în sezonul rece. Sunt afecțiuni ale căilor aeriene, cu transmitere interumană și cu un tablou clinic divers. Boala se limitează în cea mai mare parte la nivelul căilor respiratorii superioare, dar în anumite cazuri infecția poate evolua spre căile respiratorii inferioare. (cazuri cu imunitate scăzută).

Tipul de viroză respiratorie

Tipul de boală respiratorie care se dezvoltă în timpul infecției acute virale este dictat în mare măsură de tipurile de celule și de organizarea țesuturilor din tractul respirator. Virozele respiratorii prezintă un tablou clinic diferit de la o persoană la alta, datorită multitudinii de factori etiologici (agentul viral patogen), dar și a tipurilor de celule epiteliale care căptușesc tractul respirator, iar susceptibilitatea lor la diferite infecții cu virus este diferită.

Principalii factori care favorizează apariția virozelor sunt reprezentați de: virusuri sincițiale – A si B, rinovirusuri, virusuri paragripale și virusuri gripale A, B si C, enterovirusuri, adenovirusuri, coronavirusuri.

Persoanele care suferă de o boală pulmonară cronică (BPOC, astm bronșic), care au probleme cardiace, persoanele cu un sistem imunitar slăbit, cele care nu respectă o igienă riguroasă, dar și copiii cu vârsta de până la doi ani sunt mai expuși la dezvoltarea acestor afecțiuni respiratorii, iar evoluția bolii este diferită de la un pacient la celălalt în funcție de tipul virusului, de localizare și de istoricul medical al pacientului.

Simptomatologia virozelor respiratorii

Persoanele cu viroze au, de regulă, următoarele simptome: congestie nazală; febră; rinoree, strănut; tuse; stare de oboseală; dureri de mușchi, de cap; dureri în gât; răgușeală și modificarea sau chiar pierderea vocii (disfonie) – specifice laringitei; stare generală de disconfort; manifestări digestive – dureri abdominale, greață și vărsături. Formele ușoare ale virozelor respiratorii durează aproximativ 7- 10 zile.

Diagnosticul virozelor respiratorii

Distincția dintre diferitele infecții virale ale tractului respirator se face în funcție de locul în care apar simptomele. Viroza respiratorie afectează cu precădere căile respiratorii superioare, dar pentru că manifestările virozei respiratorii pot fi confundate foarte ușor cu cele ale altor probleme medicale, este indicat să recurgem la recomandările medicului. În general, nu este posibilă identificarea tipului de virus doar pe baza simptomelor. Însă, sunt situații în care medicul poate recomanda teste de laborator sau imagistice care să elimine sau să confirme prezența unui tip de virus.

Virozele respiratorii pot manifesta complicații. Complicațiile diferă în funcție de specificul fiecărui virus sau asocierii infecției bacteriene. Acestea pot fi: bronşiolite, bronșite – acutizarea simptomelor unor afecțiuni pulmonare cronice existente (BPOC, astm bronșic), pneumonii, laringită, otită, meningită.

Transmiterea virozelor respiratorii

Virozele respiratorii sunt afecțiuni contagioase. Perioada de incubație este diferită în funcție de tipul de virus. Perioada de contagiozitate se referă, în general, la primele cinci zile de la debutul manifestărilor clinice, dar în unele cazuri, unii pacienți pot rămâne purtători ai virusului care a provocat viroza respiratorie, astfel că virusul se poate transmite în continuare chiar după ce simptomele infecției au dispărut.

Diferența dintre viroza respiratorie (răceala comună) și gripă

Virozele respiratorii (răceala comună) și gripa sunt afecțiuni respiratorii cauzate de virusuri diferite. Virozele nu provoacă, în general, probleme medicale grave și nici complicații severe, în schimb gripa este mult mai agresivă ca manifestare și poate duce la complicații severe. Pentru persoanele aflate în categoria de risc se recomandă administrarea vaccinului antigripal.

În cazul gripei debutul este brusc, pacientul prezentând febră crescută, peste 39 de grade (39-40 grade), frisoane, dureri musculare severe, cefalee, dureri de gât, nas înfundat, tuse frecventă, disconfort generalizat, stare de slăbiciune, complicații severe cu afectarea căilor respiratorii inferioare.

Infecțiile respiratorii sunt adesea inofensive, dar uneori repetarea, persistența sau agravarea simptomelor pot semnala existența unei boli mai grave subiacente. În cazul în care simptomele se agravează sau pe lângă manifestările inițiale apar și unele dintre cele de mai jos, este recomandat să mergem la un consult medical: stare generală modificată, febra peste 39°C care nu cedează la antitermice sau persistă mai mult de 3 zile, respirație zgomotoasă, dificultăți de respirație, stări de confuzie, tuse persistentă, refuzul alimentației, semne de deshidratare, vărsături, apariția unor erupții pe piele sau orice alt semn care îngrijorează.

În urma consultului medical și în funcție de fiecare caz în parte, medicul poate recomanda spitalizarea mai ales la persoanele cu risc (persoane cu boli cronice pulmonare, boli cardiace, bolnavi diabetici, vârstnici).

Măsurile de prevenție sunt extrem de importante, acestea având ca scop reducerea riscului de contaminare și dezvoltarea unor forme severe de infecții respiratorii. Este recomandat să recurgem la recomandările medicale, încă de la primele simptome cu scopul de a identifica agentul patogen, posibila evoluție a bolii și aplicarea precoce a unui tratament adecvat.

Conferențiar Universitar Dr. Nini Gheorghe

Medic primar pneumologie