În documentarul „Justiție capturată”, Laurențiu Beșu face dezvăluiri despre fapte grave petrecute la Curtea de Apel București, instanță unde a activat o perioadă, după ce a fost mutat, prin delegare, de la Tribunalul Giurgiu.

Astfel, Laurențiu Beșu declară că, după ce a venit la Curtea de Apel București, noii săi colegi i-au spus că a fost mutat pentru că nu se mai dorea ca el să mai facă parte din completul care îl judeca pe medicul Mircea Beuran, acuzat de corupție.

„Am fost abordat de președinta Tribunalului Giurgiu, care mi-a propus să merg la Curtea de Apel București, că s-a sunat de la Curte și acum este momentul să iau o decizie, să mă gândesc și să-i spun în aceeași zi. M-am gândit și am zis că da, este o decizie bună să promovez. Intervine și această stagnare în profesie și te gândești să evoluezi. Judecătorii de la Curtea de Apel București, Secția a II-a, erau nedumeriți de sosirea mea acolo. Ulterior, au apărut discuții cu colegii de la Curte, care mi-au spus: ‘Vezi că tu aveai un dosar acolo și, din ce știm noi, se cam practică ca în dosarele delicate să se mai producă schimbări ale componenței completului’. Și atunci mi-am dat seama că aveam pe rol la Tribunalul Giurgiu dosarul domnului doctor Beuran (…) Nu mi-am pus problema că există o legătură între presupusa promovare și un anumit dosar. Unii colegi, care sunt mai vechi acolo (la Curtea de Apel, n.r.) m-au asigurat că ‘fii sigur că există o legătură’. Dosarul a fost soluționat de un alt coleg, cu o soluție de achitare. Nu comentăm soluțiile colegilor. S-a formulat cale de atac, la Curtea de Apel București, și a rămas soluția de achitare”, afirmă judecătorul Beșu.

Ulterior, spune Laurențiu Beșu, delegarea sa la Curtea de Apel București a fost prelungită de mai multe ori, până în primăvara acestui an, când a intrat într-un complet care avea pe rol o contestație în dosarul lui Nicolae Bădălău. La judecarea contestației, el a avut o opinie diferită de colegul din complet, iar la scurt timp a fost anunțat de șeful de secție de la CAB că nu i se va mai prelungi delegarea.

În replică, într-un comunicat de presă remis miercuri, Curtea de Apel București a lansat un atac dur la adresa judecătorului Laurențiu Beșu, pe care îl acuză de ‘mistificare periculoasă a adevărului’.

„Afirmațiile publice ale unui judecător, Beșu Ionel Laurențiu, sunt grav denaturate și contrazise de documente oficiale și de proceduri legale clare. Faptele arată că delegarea sa nu a fost prelungită din rațiuni exclusiv de ordin profesional, iar încercarea de a rescrie ulterior această realitate reprezintă o mistificare periculoasă a adevărului. Mai grav, acuzațiile lansate ignoră incompatibilități fundamentale reglementate expres de lege și ridică semne serioase de întrebare cu privire la parcursul profesional anterior, contextul și finalitatea demersului public declanșat. Independența justiției nu poate fi transformată într-un paravan pentru agende personale și nici într-un instrument de intimidare instituțională. Justiția nu este captivă, dar devine vulnerabilă atunci când minciuna este prezentată drept curaj, iar suspiciunea organizată este ambalată ca avertisment public. Orice verificare trebuie făcută de instituțiile abilitate, pe bază de probe și proceduri, nu prin presiune mediatică și narațiuni manipulative. Acesta este singurul drum compatibil cu statul de drept. Cazul domnului judecător nu este despre curaj, ci despre rescrierea convenabilă a unor fapte clare și despre folosirea spațiului public pentru a pune presiune pe instituții. Justiția nu se apără prin insinuări și nici prin scenarii construite strategic, ci prin adevăr și proceduri legale”, precizează CAB.

Curtea de Apel mai afirmă că, pe tot parcursul interviului, ‘contextul este manipulat, judecătorul rupe bucăți de informații și le refolosește într-o cheie acuzatoare’.

Mai mult, Curtea de Apel București insinuează că judecătorul Laurențiu Beșu ar fi lucrat înainte ca ofițer la serviciul secret al MAI, cunoscut ca ‘Doi și-un sfert’, însă instanța aduce ca probe doar articole de presă.

„Potrivit unor informații care au exprimat îngrijorare în spațiul media față de trecutul profesional al judecătorului Beșu, se reține că acesta a activat anterior timp de 5 ani ca ‘ofițer la Doi și-un sfert’ sau ‘SIPI’ (a se vedea articolele publicate)
Dispozițiile art. 228 din Legea 303/2022 privind statutul magistraților prevăd că niciun magistrat nu are voie să fie – sau să fi fost – agent de informații (operativ, acoperit, informator, colaborator) sub nicio formă. Având în vedere tipul de acțiune în care este implicat (de compromitere, cu intenție, a unor lideri și activități judiciare legale) este necesar ca, neîntârziat, să fie clarificate următoarele aspecte: Care este statutul său real? Vorbim despre un traseu profesional care include etape sensibile ce necesită clarificare publică. Este legitim ca judecătorii și opinia publică să primească răspunsuri privind: în ce calitate a acționat în diverse perioade ale carierei sale, care au fost atribuțiile reale, ce roluri a avut și are în raport cu alte instituții ale statului, dacă mai există astfel de raporturi în prezent, și, mai ales, dacă există vreo incompatibilitate sau vreo zonă neexplicată între statutul său și poziția actuală’, transmite Curtea de Apel.

La final, CAB anunță că va solicita unor instituții – Inspecția Judiciară, CSM, CSAT și CNSAS – să verifice afirmațiile judecătorului din materialul Recorder.

„În contextul interdicțiilor prevăzute de Legea 303/2022, este necesar ca, fără întârziere și fără echivoc, să fie clarificate, pe de o parte, compatibilitatea dintre statutul său anterior și cerințele legale privind incompatibilitatea cu activități în subordinea sau slujba serviciilor de informații, iar pe de altă parte, riscurile ce decurg din exercitarea pe perioade întregi din parcursul profesional a unor activități asupra cărora poate plana un dubiu legitim privind componenta de independență specifică funcției de judecător. Prin natura și consecințele sale, această situație generează o afectare majoră a bunei funcționări a actului de justiție. Gravitatea afirmațiilor judecătorului impun ca Inspecția Judiciară, CSM, CSAT și CNSAS să clarifice aspectele ce planează asupra tuturor elementelor acestui caz, sens în care vom adresa solicitări corespunzătoare”, încheie CAB.

Sursa: AGERPRES

Citește și:

Conferință extraordinară de presă la Curtea de Apel București, joi, după dezvăluirile Recorder