„Respinge cererea, astfel cum a fost modificată şi precizată, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Respinge cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată şi precizată, ca neîntemeiată. Cu recurs, în 5 zile de la pronunţare, ce se depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţată azi, 31.12.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei”, se arată în decizia instanţei.

Soluţia postată pe portalul instanţelor de judecată este mult mai mare şi se referă la excepţii şi cereri ale avocaţilor lui Georgescu, dar şi ale celorlalte părţi din proces.

„Respinge excepţia nelegalei constituiri şi compuneri a instanţei, invocată de contestatoarea Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, ca neîntemeiată. Încuviinţează în principiu cererea de intervenţie accesorie în favoarea contestatorilor, formulată de intervenienta Public Attitude. Respinge restul cererilor de intervenţie accesorie, ca inadmisibile. Respinge cererile de intervenţie principală, ca inadmisibile. Încuviinţează părţilor proba cu înscrisurile de la dosar. Respinge restul probelor solicitate de contestatori, ca neconcludente. Admite excepţia de inadmisibilitate invocată de intimatul SRI în privinţa excepţiei de nelegalitate a documentelor desecretizate Anexă la documentul nr. 791180/04.12.2024 şi Anexă la documentul nr. 791184/04.12.2024. Respinge excepţia de nelegalitate invocată de contestatoarea Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, ca inadmisibilă. Admite excepţia de inadmisibilitate invocată de intimatul SRI în privinţa excepţiei de nulitate a documentelor desecretizate Anexă la documentul nr. 791180/04.12.2024 şi Anexă la documentul nr. 791184/04.12.2024. Respinge excepţia de nulitate invocată de contestatoarea Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, ca inadmisibilă. Admite excepţia de inadmisibilitate invocată de intimata Direcţia Generală de Protecţie Internă în privinţa excepţiei de nelegalitate a documentului declasificat nr. 2081968/04.12.2024. Respinge excepţia de nelegalitate invocată de contestatoarea Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, ca inadmisibilă. Admite excepţia de inadmisibilitate invocată de intimata Direcţia Generală de Protecţie Internă în privinţa excepţiei de nulitate a documentului declasificat nr. 2081968/04.12.2024. Respinge excepţia de nulitate invocată de contestatoarea Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, ca inadmisibilă. Respinge excepţia tardivităţii invocării excepţiei lipsei capacităţii de folosinţă a Biroului Electoral Central, invocată de contestatoarea Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, ca neîntemeiată. Admite excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a Biroului Electoral Central, invocată din oficiu şi de reprezentantul Ministerului Public. Respinge cererea ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană care a rămas fără capacitate de folosinţă. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de intimata Autoritatea Electorală Permanentă, ca neîntemeiată. Respinge excepţia lipsei de interes invocată de intimata Autoritatea Electorală Permanentă, ca neîntemeiată. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de intimatul Guvernul României, ca neîntemeiată. Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de intimatul Ministerul Apărării Naţionale. Respinge cererea, astfel cum a fost modificată şi precizată, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de intimatul Statul Major al Apărării şi şeful Statului Major. Respinge cererea, astfel cum a fost modificată şi precizată, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de intimatul Serviciul Român de Informaţii. Respinge cererea, astfel cum a fost modificată şi precizată, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de intimatul Preşedintele României. Respinge cererea, astfel cum a fost modificată şi precizată, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Respinge cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată şi precizată, ca neîntemeiată. Respinge cererea de intervenţie accesorie în favoarea contestatorilor, formulată de intervenienta Public Attitude, ca neîntemeiată. Cu recurs, în 5 zile de la pronunţare” – este decizia postată pe portalul instanţelor de judecată.

Dezbaterile în acest caz au avut loc luni, pe durata a peste şase ore, însă instanţa a decis să amâne cu o zi pronunţarea unei decizii, după ce au fost respinse mai multe cereri de recuzare a magistratului de caz.

Astfel, avocaţii lui Georgescu au cerut recuzarea judecătoarei Cristina Ardeleanu, pe motiv că ea nu ar fi imparţială, deoarece este soţia unui procuror care lucrează la Direcţia Naţională Anticorupţie şi că s-ar fi antepronunţat în timpul procesului.

Călin Georgescu şi Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept au dat în judecată Biroul Electoral Central şi mai multe instituţii: Ministerul Apărării, Statul Major al Apărării, Guvernul, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională, Serviciul Român de Informaţii, dar şi pe preşedintele Klaus Iohannis şi pe Elena Lasconi.

Obiectul principal al dosarului se referă la anularea a două hotărâri ale BEC prin care a fost anulat întregul proces electoral şi s-a dispus reluarea alegerilor prezidenţiale de la zero, în baza deciziei Curţii Constituţionale.

„Sper într-o justiţie profesională şi nu într-o justiţie politică”, a declarat Călin Georgescu, luni, la ieşirea din sala de judecată.

Pe 6 decembrie, Curtea Constituţională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale, câştigate de Călin Georgescu, în baza unor documente desecretizate de CSAT, primite de la SRI, SIE, MAI şi STS.

În documentele serviciilor secrete se arată că Georgescu a încălcat legislaţia electorală referitoare la finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în condiţiile în care SRI şi MAI au indicat faptul că finanţarea campaniei pe TikTok a fost realizată de Bogdan Peşchir şi s-a ridicat la un milion de euro. De asemenea, în documentele desecretizate de CSAT se spune că au avut loc acţiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral şi că România este o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse.

Conform SIE, România „a devenit o prioritate pentru acţiunile ostile ale Rusiei, existând un interes în creştere la Kremlin pentru a influenţa (cel puţin) mood-ul şi agenda în societatea românească în context electoral”. Aceste acţiuni se manifestă prin propagandă şi dezinformare, sprijinirea unor candidaţi eurosceptici şi alimentarea unor mişcări antisistem, inclusiv prin „implicarea acestora în proteste care să modeleze agenda publică”, încurajarea nemulţumirilor/ provocarea de reacţii emoţionale la nivelul populaţiei, astfel încât să pună presiune pe autorităţi să reducă/ stopeze sprijinul pentru Ucraina.

Sursa: AGERPRES