„S-au scurs peste 30 de ani de când am ieşit din întuneric şi aproape 20 de ani de când am intrat în lumină, pe uşa lumii libere, euro-atlantice. În toată această perioadă s-au întâmplat şi lucruri bune, însă transformarea României într-o ţară prosperă, respectată şi încrezătoare nu s-a produs. Drept urmare, România trăieşte uriaşa traumă a abandonului: prea mulţi copii, prea multe dintre tinerele şi tinerii noştri fie au plecat deja, fie nu îşi văd viitorul în ţară. Ne zbatem încă la periferia Europei. Înţelegerile negociate în momentul aderării la Uniunea Europeană nu au fost respectate aşa cum au fost ele fixate atunci. Schengen este o imensă nedreptate, dar mai sunt şi altele. O spun răspicat, pentru că ştiu exact care au fost termenii înţelegerii. Dar nici clasa politică nu s-a ridicat la înălţimea acestei perioade unice în istoria noastră. Devine evident că actualul sistem politic şi-a atins limitele”, a afirmat Mircea Geoană, în cadrul conferinţei intitulate „Viziune, inovare, transformare”, organizată la Muzeul Ţării Crişurilor.

Acesta a susţinut întoarcerea la „ideea naţională” pentru ca România să-şi regăsească „energia şi entuziasmul”.

„Puterea noastră interioară este dată de măsura în care vom avea capacitatea acum să reîmbrăţişăm ideea naţională şi să vedem cu luciditate ce ne împiedică să ne atingem întreg potenţialul. De aici, din vestul ţării, s-a născut ideea naţională şi s-a deschis, pentru România, uşa lumii libere, euro-atlantice. Transformarea României într-o ţară prosperă, respectată şi încrezătoare, însă acest drum este departe de a fi încheiat”, a spus Mircea Geoană.

În condiţiile în care lumea se reaşează pe fundaţii noi, într-o „recesiune geopolitică”, numită astfel de Ian Bremmer, războaiele, a punctat Geoană, sunt, întotdeauna, purtătoare de dezastru şi tragedie, dar şi declanşatoare de noi dinamici, accelerând schimbarea, spre un nou moment de reaşezare la nivel global.

„În momente de cumpănă şi pentru a ne regăsi energia şi entuziasmul, trebuie să ne întoarcem la începuturile ideii naţionale şi să vedem cum am putea scrie, împreună, un nou capitol al devenirii noastre naţionale, o viziune pentru şi dincolo de deceniul trei al secolului 21”, a punctat Geoană.

Potrivit acestuia, viitorul României a intrat în criză de timp, pentru că „de zeci de ani pluteşte în ceaţă, se împleticeşte în vorbele unor politicieni şi atât”, de aceea „trebuie reproiectat pe baze reale, pe nevoi concrete, pe termen redus”.

Mari componente

Mircea Geoană a descris proiectul naţional al României ca având două mari componente: păstrarea unităţii întregii naţiuni române, atât acasă, dar şi cea răspândită în toată lumea, şi recuperarea definitivă a decalajelor de dezvoltare faţă de occidentul avansat, prin realizarea unui adevărat salt istoric, bazat pe inovare.

„Cred că principala neîmplinire a României moderne a fost incapacitatea, de-a lungul perioadelor istorice, de a depăşi uriaşele decalaje de dezvoltare între regiunile, provinciile şi cetăţenii ţării. Astăzi, în România, primele 12 mari oraşe contribuie cu 80% din PIB-ul naţional, iar 20%, restul ţării. Aş spune că principala problemă a României moderne, dincolo de şocurile istoriei, este că nu am avut capacitatea să ridicăm toată ţara. Ar trebui să regândim paradigma clasică şi să mergem puţin mai departe”, a susţinut Geoană.

El a vorbit şi despre „paradoxul românesc”, pe care l-a descris ca fiind acea „tensiune permanentă între uriaşul talent şi potenţialul naţiunii noastre şi uriaşa frustrare de a nu fi capabili să ni le punem în valoare”, arătând însă că la mijloc este voinţa poporului de a progresa permanent şi capacitatea liderilor de a mobiliza energiile latente.

În opinia sa, cele cinci precondiţii ale succesului se referă la existenţa unei viziuni de organizare a societăţii, calitatea leadership-ului politic, capacitatea de a inova permanent, „din mers”, o puternică cultură naţională, identitară şi comunitară, bazată pe patriotism, solidaritate şi rezilienţă societală şi un nivel de educaţie şi sănătate fizică şi morală a naţiunii.

„Pentru mine, repornirea începe cu educaţia de la cea mai mică vârstă. Avem nevoie de investiţii masive în educaţie, de profesori mai buni, pentru că cea mai importantă resursă a României sunt oamenii săi talentaţi şi bine pregătiţi. Cu securitatea naţională garantată de cea mai puternică alianţă a istoriei şi membri ai clubului european, jumătate dintre tinerii României aleg să emigreze”, a subliniat Mircea Geoană.

Mai e nevoie, a continuat el, de „o gândire independentă cu adevărat de jocurile mici partizane la vârful statului”, respectată şi conectată la marile transformări ale lumii, dar ancorată în problemele reale ale ţării, de promovarea meritocraţiei la fiecare nivel, de noi criterii după care sunt aleşi reprezentanţii.

„Să avem curajul să regândim din temelii statul român şi responsabilitatea în funcţia publică”, a îndemnat Geoană.

Acesta consideră că ţara a ajuns la un punct critic, iar 2024 va fi anul în care ceasurile politice ale României, ale Europei şi ale Americii se vor resincroniza.

„Am ajuns la un punct critic pe care, dacă elitele politice nu îl înţeleg, românii, toţi românii, vor da de pământ cu actualul sistem politic. Iar în disperare de cauză, vedem că prea mulţi români dezamăgiţi şi fără speranţă caută deja soluţii acolo unde nu există decât populism şi ură. Avem şansa unui deceniu unic, de mari transformări pentru destinul nostru, în care România poate cu adevărat să devină o ţară puternică, respectată şi prosperă. Depinde doar ne noi”, a încheiat Mircea Geoană.

Sursa: AGERPRES