„Contenciosul electoral privind alegerile prezidenţiale este un contencios obiectiv şi abstract şi nu poate privi comportamente, discursuri, calificări politice sau acte de propagandă electorală, specifice unui contencios electoral subiectiv şi concret. (…) Atribuţia Curţii este de a verifica îndeplinirea sau neîndeplinirea unor condiţii legale obiective (cu titlu de exemplu, respectarea termenului de depunere a propunerii de candidatură, numărul minim al semnăturilor susţinătorilor, documentele care trebuie să însoţească propunerea de candidatură, eventuale cazuri de interdicţie limitativ prevăzute de Constituţie şi lege, la depunerea candidaturii). Prin esenţa lor, aceste condiţii nu privesc comportamentul, opiniile, afirmaţiile sau atitudinile persoanei care îşi depune candidatura pentru alegerea preşedintelui României în condiţiile prevăzute de art. 27 din Legea nr. 370/2004, toate aceste aspecte de natură subiectivă făcând parte din sfera libertăţii de exprimare a celor care candidează”, susţine Iuliana Scântei, care este în dezacord cu colegii ei de la CCR.

În opinia sa, sancţionarea încălcării limitelor libertăţii de exprimare cade în sarcina altor instituţii ale statului, după o procedură judiciară, nefiind o atribuţie recunoscută expres pentru Curtea Constituţională în realizarea competenţei de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea preşedintelui României.

Iuliana Scântei spune că hotărârea majoritară a colegilor de la CCR de a respinge candidatura Dianei Şoşoacă „nu se întemeiază pe niciuna dintre condiţiile obiective de fond şi de formă, reglementate expres prin Constituţie şi prin lege organică”.

„Nicio dispoziţie constituţională sau legală nu permite Curţii Constituţionale ca, pe calea interpretării propriei competenţe (la rândul ei, expresă şi limitativ prevăzută de Constituţie şi lege), să-şi extindă şi să completeze sfera atribuţiei de soluţionare cu două noi condiţii pentru depunerea candidaturilor, condiţii care au o vădită natură subiectivă (întrucât vizează aspecte ce ţin de comportamentul, opiniile şi declaraţiile unei persoane) şi care nu au fost prevăzute nici în Constituţie, nici în Legea nr. 370/2004 sau Legea nr. 47/1992”, afirmă Iuliana Scântei.

Mai mult, spune ea, noile condiţii impuse de CCR, ca persoanele care candidează să respecte jurământul depus de preşedintele ales, nu sunt stabilite expres prin Constituţie sau prin Legea nr. 370/2004.

„Noile condiţii de fond considerate în opinia majoritară ca fiind necesare a fi îndeplinite de persoanele care candidează la alegerile pentru preşedintele României, în sau începând cu anul 2024, sunt cele ‘care rezultă din formula sacrosantă a jurământului depus de persoana aleasă în funcţia de preşedinte al României’, respectiv obligaţia de a respecta Constituţia şi obligaţia de a apăra democraţia, acestea reflectând ‘ataşamentul candidatului la valorile constituţionale’. Hotărârea majorităţii impune neechivoc şi cu caracter definitiv şi general obligatoriu, ca cele două obligaţii să devină condiţii de fond pentru depunerea candidaturilor, deşi nu sunt stabilite expres prin Constituţie sau prin Legea nr. 370/2004 şi, pe cale de consecinţă, să fie verificate prealabil înregistrării candidaturii la alegerile prezidenţiale. Aşadar, prin interpretarea propriei competenţe, prin opinia majorităţii, se adaugă în Legea nr.370/2004 noi condiţii de fond pentru depunerea candidaturilor şi completează procedura legală cu atribuţii noi privind verificarea îndeplinirii acestor condiţii anterior înregistrării candidaturii, de către Biroul Electoral Central. Or, Legea nr.370/2004 a limitat competenţa acestuia de a verifica îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă doar la cele prevăzute de respectiva lege pentru candidaturi”, scrie judecătoarea în opinia separată.

Judecătoarea atrage atenţia că, în ordinea constituţională şi legală, inclusiv în jurisprudenţa CCR, drepturile electorale pot fi interzise doar în situaţiile expres şi limitativ prevăzute de Constituţie (art. 37 coroborat cu art. 16 alin. (3) şi art. 40 alin.(3) şi de lege.

Astfel, dispoziţiile art. 28 din Legea nr. 370/2004 stabilesc interdicţii exprese de a candida la alegerile prezidenţiale pentru persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 37 din Constituţia României pentru a fi alese sau care au fost alese anterior, de două ori, ca preşedinte al României, precum şi pentru persoanele care, la data depunerii candidaturii, au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia post-condamnatorie sau dezincriminarea.

Totodată, interzicerea exercitării, pe o perioadă de la unu la 5 ani, a unuia sau mai multora dintre următoarele drepturi (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a alege), este reglementată ca pedeapsă complementară în Codul penal.

Iuliana Scântei consideră că interdicţiile constituţionale şi legale menţionate nu sunt incidente în cazul Dianei Şoşoacă, neexistând o hotărâre judecătorească definitivă de interzicere a dreptului acesteia de a fi aleasă.

„Considerăm că procedura legală pentru depunerea candidaturii, respectiv cea de contestare a candidaturii la alegerile prezidenţiale sunt aspecte care influenţează caracterul efectiv al unui drept electoral. În absenţa unuia dintre cazurile expres prevăzute de Constituţie sau de lege, menţionate mai sus, apreciem că, prin interpretarea propriei competenţe, Curtea Constituţională nu poate să stabilească noi condiţii de eligibilitate a căror neîndeplinire constatată direct de Curte, să conducă la interdicţia de a candida. (…) În concluzie, considerăm că legiuitorul a reglementat expres şi limitativ cadrul legal pentru exercitarea unui contencios electoral obiectiv care permite verificarea unor condiţii legale obiective şi care are ca finalitate asigurarea unui proces electoral echitabil şi just. Alte condiţii care vizează comportamente, fapte, declaraţii ale unui candidat conferă contenciosului electoral un caracter subiectiv, iar procedura în cadrul acestuia nu poate fi derulată în absenţa cadrului legal privind un proces echitabil, cu toate garanţiile procesuale aferente acestuia, conform jurisprudenţei Curţii Constituţionale şi a CEDO”, afirmă judecătoarea.

Sursa: AGERPRES