„Moody’s Ratings a confirmat astăzi ratingurile pe termen lung ale Guvernului României, precum și ratingurile pentru datoriile senior negarantate, la nivelul Baa3. (…) Perspectiva (outlook) rămâne negativă”, se arată în comunicat.

Potrivit agenției internaționale de evaluare financiară, decizia de a menține perspectiva negativă reflectă riscurile semnificative de implementare legate de programul ambițios de consolidare fiscală al României, în pofida progreselor inițiale realizate în reducerea deficitului.

Condițiile politice au devenit mai dificile în urma adoptării unei moțiuni de cenzură împotriva fostului premier, în mai. Fragmentarea politică a întârziat formarea unui nou guvern, deși agenția se așteaptă ca o nouă administrație să preia atribuțiile după vacanța de vară, se arată în comunicat.

„Acest fundal politic fragmentat sporește riscul ca această consolidare fiscală să piardă din impuls. Următoarele luni vor fi importante în evaluarea capacității României de a menține sprijinul politic pentru o ajustare fiscală prelungită și pentru a implementa măsuri structurale care vor sprijini stabilizarea datoriei și îmbunătăți accesibilitatea datoriei în timp”, se subliniază în raportul Moody’s.

Confirmarea ratingurilor României „Baa3” reflectă progresele inițiale realizate conform programului Guvernului de consolidare fiscală, care a încetinit majorarea datoriei guvernamentale și povara dobânzilor, se menționează.

De asemenea, confirmarea ratingurilor încorporează integrarea țării în Uniunea Europeană (rating „Aaa”, cu perspectivă stabil), cadrul instituțional, care sprijină credibilitatea politică și furnizează acces la finanțarea acordată de UE. De asemenea, încorporează potențialul solid de creștere al României, și niveluri de avuție relativ ridicate comparativ cu cele ale țărilor din aceeași categorie. În același timp, profilul de credit al României este constrâns de vulnerabilitate ridicată la riscul de eveniment, care este, pe lângă situația politică dificilă internă, determinată în mare măsură de expunerea ridicată la riscul geopolitic, în urma proximității războiului din Ucraina, și deficitele structurale ridicate de cont curent.

Plafonul de țară al României pe termen lung în valută și monedă locală a rămas nemodificat, la „A2”. Diferența de patru trepte dintre plafonul în monedă locală și ratingul suveran reflectă amprenta moderată a Guvernului în economie, predictibilitatea moderată a acțiunilor Guvernului și fiabilitatea instituțiilor cheie, precum și riscurile de vulnerabilitate moderate politice și externe. Ca stat membru UE, politicile fiscale și macroeconomice ale României sunt supuse unor evaluări regulate al Comisiei Europene, iar interdependența puternică bazată pe legături de comerț și investiții minimizează riscul de transfer și restricțiile de convertibilitate, în opinia Moody’s.

Potrivit sursei citate, consolidarea fiscală a României a redus deficitul ceva mai rapid decât se aștepta agenția când a menținut perspectiva negativă atribuită ratingurilor României „Baa3”, în septembrie 2025. Totuși, perspectiva negativă rămâne adecvată deoarece Guvernul încă se confruntă cu riscuri semnificative politice și de implementare în vederea menținerii ajustării fiscale ample, pe mai mulți ani, care este necesară pentru a ține sub control deteriorarea accesibilității datoriei și a stabiliza dinamicile datoriei.

În pofida reducerii deficitului ușor mai rapid decât se estima, povara dobânzilor României va crește în următorii ani, ținând cont de necesitățile de finanțare și prevalența finanțării bazate pe piață. Moody’s se așteaptă ca necesitățile de finanțare să se situeze la aproximativ 12% din PIB în medie în 2026-2028, iar randamentul mediu al datoriei României a crescut semnificativ în ultimii doi ani.

Agenția previzionează că se vor majora cheltuielile cu dobânzile la 3,3% din PIB în 2028, de la 2,8% din PIB în 2025, și de la 2% din PIB în 2023. Condițiile preferențiale ale împrumuturilor SAFE și din Facilitatea de Redresare și Reziliență (RRF) facilitează limitarea creșterii poverii datoriei, dar nu previn majorarea ei. Costurile de împrumut ale României rămân sensibile la evoluțiile fiscale și politice. Implementarea cu succes a consolidării fiscale și dovada continuității politicii ar putea sprijini un mediu de finanțare mai favorabil decât evaluează în prezent Moody’s, limitând deteriorarea accesibilității datoriei, subliniază sursa citată.

Ca rezultat al deficitelor primare încă ridicate și al majorării costurilor dobânzilor, agenția se așteaptă ca povara datoriei să continue să crească, deși într-un ritm mai lent decât a anticipat la precedenta evaluare a ratingului. Moody’s proiectează o creștere a datoriei la 64,5% din PIB în 2028, de la 59,3% din PIB în 2025. și o reducere graduală a deficitelor care stabilizează povara datoriei la aproximativ 66% din PIB până la finalul acestui deceniu. Totuși, această estimare se află sub semnul unei incertitudini majore.

„Confirmarea ratingurilor României ‘Baa3’ reflectă consolidarea fiscală obținută în 2025 și 2026, care a încetinit creșterea datoriei țării și povara dobânzilor. După performanțe peste așteptări în 2025, în primul semestru din 2026 eforturile Guvernului de consolidare fiscală au depășit din nou în mod semnificativ așteptările noastre anterioare (și propriile lui obiective). Moody’s proiectează anul acesta deficitul la 5,8% din PIB, datorită ținerii sub control a cheltuielilor și a majorării veniturilor, în pofida condițiilor macroeconomice dificile”, se mai precizează în comunicat.

Agenția semnalează că o revizuire în creștere a ratingurilor României este puțin probabilă, ținând cont de perspectiva negativă. Perspectiva negativă ar putea reveni la stabilă dacă este clar că încă există un consens politic în favoarea implementării și menținerii unui efort fiscal considerabil dincolo de 2026, care să controleze structural creșterea cheltuielilor și majorarea veniturilor. Această combinație de sprijin politic și modificări fiscale structurale ar spori încrederea în continuitatea politicilor, ar îmbunătăți încrederea piețelor și ar reduce costurile de finanțare, limitând astfel deteriorarea accesibilității datoriei. Semnele că acest sprijin există ar putea include adoptarea până la finalul lui 2026 a bugetului pe 2027 care să includă reducerea deficitului, precum și adoptarea legii salarizării sectorului public, care stabilizează și apoi reduce nota de plată pentru salariile din sectorul public.

Presiunile în jos asupra ratingului vin de la mediul politic și de elaborare a politicilor, care este puțin probabil să fie propice pentru susținerea unui efort bugetar mare timp de mulți ani. Aceasta, în schimb, va pune costurile cu dobânzile și povara datoriei României pe o traiectorie ascendentă constantă, negând efectele pozitive ale reducerii deficitului observate în 2025 și 2026. O inversare a reformelor din ultimii ani ar pune, de asemenea, presiune în sens descendent asupra ratingurilor.

O sporire semnificativă a riscului geopolitic în urma războiului din Ucraina sau sporirea presiunilor asupra finanțării deficitului de cont curent ridicat al României s-ar adăuga, de asemenea, presiunilor negative asupra ratingurilor.

Toate cele trei mari agenții de agenții de evaluare financiară (S&P Global Ratings, Moody’s și Fitch) au o perspectivă „negativă” asociată ratingului suveran al României, ceea ce plasează țara la un pas de un calificativ din categoria „junk” (nerecomandat pentru investiții).

Sursa: AGERPRES