Potrivit cotidianului indonezian Jakarta Globe – care
îl numeşte pe Nicolae Popa “un Bernie
Madoff” al României, reamintind că a
înşelat peste 100.000 de oameni –
românul este deţinut în prezent la
sediul poliţiei naţionale din Jakarta Sud.
“Popa nu a comis o infracţiune în Indonezia.
Vizita Jakarta ca turist. L-am arestat în
virtutea mandatului internaţional de arestare emis
de Interpol la cererea poliţiei române”, a
declarat pentru cotidianul indonezian generalul de
brigadă Radja Erisman, şeful diviziei pentru
criminalitate economică din cadrul poliţiei
indoneziene.
Generalul a confirmat că poliţia a contactat
Ambasada română la Jakarta. “I-am notificat
că lucrăm la trimiterea lui Popa în
România”, a precizat Radja Erisman. El a mai spus
că autorităţile indoneziene sunt
în aşteptarea unor informaţii
suplimentare de la Ministerul Justiţiei şi
Drepturilor Cetăţeneşti, dar nu a dat
detalii despre ce informaţii este vorba.
Indonezia nu are un tratat de extrădare cu
România. Legislaţia indoneziană prevede
că o ţară trebuie să
înainteze o cerere oficială de
extrădare, pe canale diplomatice, către
Ministerul indonezian al Justiţiei, iar în
cazul în care nu există tratat de
extrădare cu respectiva ţară, decizia o
poate lua preşedintele Indoneziei. Astfel,
potrivit generalului indonezian, poliţia
indoneziană aşteaptă ca Ministerul
Justiţiei (din Indonezia) să discute cu
preşedintele Susilo Bambang Yudhoyono.
Preşedintelui Yudhoyono nu i s-a prezentat
deocamdată cazul lui Nicolae Popa, a declarat un
purtător de cuvânt al preşedintelui
indonezian citat de Jakarta Globe.
Fostul director GELSOR, Nicolae Popa, a fugit din
România în anul 2000 şi a fost
condamnat definitiv la 15 ani de închisoare de
Tribunalul Bucureşti. Instanţa a
pronunţat sentinţa în dosarul FNI
în 20 martie 2007, condamnându-i la
închisoare pe cei 12 inculpaţi puşi sub
acuzare în cauză. Ioana Maria Vlas a primit
în acelaşi dosar o pedeapsă cu 13 ani
închisoare.
Pe numele lui Popa a fost emis în ianuarie 2002
un mandat de arestare preventivă pentru
săvârşirea de infracţiuni
economice, iar în iunie 2009 un mandat de
executare a pedepsei închisorii, pentru
săvârşirea infracţiunilor de
înşelăciune şi delapidare, fiind
condamnat la 15 ani închisoare şi la plata
despăgubirilor către părţile civile
constituite, la nivelul sumelor efectiv investite,
indexate cu rata inflaţiei. Popa este
învinuit pentru crearea unui prejudiciu de 50 de
miliarde de lei vechi.
Nicolae Popa nu figurează în evidenţele
MAE ca deţinător de paşaport diplomatic
sau de serviciu, ultima oară când a cerut
prelungirea paşaportului său simplu fiind
în 13.02.2001, când încă nu era
emis vreun mandat de arestare pe numele său.
Astfel, conform datelor existente în arhiva
Ambasadei României în Indonezia, Nicolae
Popa s-a prezentat în ziua de 13.02.2001 la
sediul misiunii din Jakarta şi a solicitat
prelungirea valabilităţii paşaportului
simplu, această dată fiind cu un an
înainte de ziua în care a fost emis
mandatul de arestare.
De asemenea, Ministerul de Externe a precizat că
Ambasada României la Jakarta a prelungit
paşaportul simplu până la data de 16.
07.2004, conform normelor legale în vigoare la
acea dată. În urma verificării arhivei
Ambasadei României la Jakarta, Nicolae Popa nu a
mai solicitat niciun fel de serviciu consular misiunii
de acolo după data de 13.02.2001.
Întrebat dacă reprezentanţii
diplomatici sau consulari ai României la Jakarta
au reuşit să aibă acces la Nicolae Popa
pentru a-i acorda asistenţă consulară,
având în vedere că MAE anunţase
că a început demersuri în acest sens,
ministrul interimar de externe Cătălin
Predoiu dădea asigurări, la 8 decembrie,
că au fost luate toate măsurile în
acest sens. “S-au luat toate măsurile ca
această asistenţă să fie
acordată. Ambasadorul nostru la Jakarta ştie
ce are de făcut şi acţionează
în acest sens. Când vom avea
noutăţi, vi le vom prezenta”, a spus
ministrul interimar de externe într-o
conferinţă de presă.
sursa NewsIn
Citiți principiile noastre de moderare aici!