„Prevederile proiectului de lege sunt de natură să aducă grave atingeri statutului procurorului, prin diminuarea drepturilor salariale și prin afectarea garanțiilor financiare asociate acestui statut, componente esențiale ale independenței sistemului judiciar. Contrar a ceea ce se stipulează la art.3 alin. (2) din Cap. VIII – Reglementări specifice personalului din sistemul justiției al Anexei nr.V a proiectului de act normativ în discuție, respectiv că salarizarea judecătorilor și procurorilor trebuie să le asigure o reală independență economică, condiție necesară pentru protecția acestora împotriva oricărei atingeri aduse independenței și imparțialității lor în înfăptuirea actului de justiție, prevederile proiectului sunt de natură a afecta chiar aceste garanții. Independența justiției (corolar al principiului statului de drept) presupune, pe lângă alte garanții, asigurarea unui cuantum corespunzător al drepturilor salariale. Aceasta reprezintă o compensație a condițiilor de muncă, a riscurilor și a responsabilităților, interdicțiilor și incompatibilităților pe care le implică exercitarea profesiei de judecător și procuror”, declară Parchetul General într-un comunicat de presă.

Ministerul Public explică faptul că proiectul conține dispoziții care conduc la reducerea veniturilor procurorilor într-o manieră care nu reflectă nivelul responsabilităților și rolul constituțional al acestora în cadrul autorității judecătorești.

Astfel, chiar dacă la art.32 alin.(1) din proiectul de lege se prevede că „începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în situația în care salariul lunar, solda lunară/salariul lunar determinat potrivit prezentei legi sunt mai mici decât salariul lunar, solda lunară/salariul lunar aferent lunii decembrie 2026, se acordă o diferență salarială tranzitorie ca drept salarial individual, calculată conform art. 7 lit. b), pe perioada în care persoana ocupă aceeași funcție și în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții”, soluția tehnică identificată este criticabilă.

„În acest sens, pe lângă faptul că această măsură are un caracter temporar, instituirea unei ‘diferențe salariale tranzitorii’ ca drept salarial individual suplimentar salariului lunar capătă valențele unui ‘favor’, fiind o noțiune ambiguă și lipsită de previzibilitate, respectiv cu privire la care nu se precizează nici ce natură are și nici dacă va intra în calculul drepturilor aferente la momentul pensionării. Totodată, unele prevederi ale proiectului generează situații profund anacronice în plan profesional, inclusiv posibilitatea ca promovarea la un parchet de nivel superior să conducă la diminuarea drepturilor salariale. O atare situație este de natură a duce la blocarea activității instanțelor și parchetelor superioare, măsurile preconizate având ca potențial efect destabilizarea resurselor umane dintr-o dublă perspectivă, respectiv demotivarea personalului în funcție de a rămâne în sistem, precum și diminuarea ‘atractivității’ profesiei pentru absolvenții de studii juridice”, afirmă Parchetul General.

Ministerul Public consideră ca fiind deosebit de îngrijorătoare situația procurorilor care vor intra în activitate după aprobarea acestui proiect de lege și care ar urma să aibă venituri semnificativ diminuate față de procurorii care au intrat în profesie cu doar un an înainte.

În continuare, Parchetul General anunță că se raliază poziției exprimate de CSM pe această temă și că va analiza toate demersurile legale necesare pentru apărarea statutului procurorilor.

„Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție atrage atenția asupra impactului negativ pe care acest proiect legislativ îl poate avea asupra corpului profesional al procurorilor, în contextul actual caracterizat de un volum ridicat de activitate și de deficitul semnificativ de personal existent la nivelul Ministerului Public, cu riscul accentuării fenomenului de părăsire a profesiei. În acest context, PICCJ se raliază poziției exprimate de CSM, urmând să fie analizate și identificate toate demersurile legale necesare pentru apărarea statutului procurorilor. În consecință, în cazul magistraților, orice modificare adusă drepturilor salariale trebuie să fie rezultatul unei analize complexe care să aibă în vedere în mod necesar condițiile concrete în care se desfășoară activitatea instanțelor și a parchetelor, în special condițiile de muncă și încărcătura disproporționată, precum și regimul de incompatibilități și interdicții aplicabil acestora”, mai afirmă sursa citată.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție solicită public ca ordonatorii de credite din sistemul judiciar să participe la discuții și să fie consultați în cadrul dezbaterilor publice care au loc în această perioadă pe marginea proiectului de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, subliniind că adoptarea proiectului în forma actuală este de natură să producă efecte negative asupra funcționării sistemului judiciar și asupra capacității acestuia de a asigura un act de justiție eficient, predictibil și de calitate, în beneficiul cetățeanului.

Sursa: AGERPRES