BIHOR. ‘Scanarea 3D a unei peșteri este importantă, deoarece permite documentarea la cel mai înalt nivel de precizie a schimbărilor geologice și biologice, prin măsurători repetate la anumite intervale de timp, contribuind la dezvoltarea cunoașterii mediului subteran și îmbunătățirea conservării acestuia. Crearea unei baze de date digitale este utilă în monitorizarea și conservarea pe termen lung a acestui obiectiv unic’, se arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, Peștera Urșilor a fost scanată pentru a i se crea un model digital, activitatea având loc săptămâna trecută în cadrul parteneriatului, încheiat în urmă cu 15 ani, între Universitatea din Oradea și RNP Romsilva – Administrația Parcului Natural Apuseni RA, responsabilă pentru protecția și conservarea peșterii.

‘Evaluarea așa-numitului inventar al peșterii, adică tot ceea ce conține interiorul cavității subterane, și este vorba de sute de mii de obiecte, la dimensiuni, densitate și amplasare care fac dificilă, spre aproape imposibilă, o evaluare clasică, prin metoda observației și măsurării directe, a fost mereu o mare provocare. De aceea, în cadrul parteneriatului nostru, Facultatea de Construcții, Cadastru și Arhitectură dorește să vină în întâmpinarea acestei provocări cu o propunere de soluție tehnică prin care să dezvolte, împreună cu Administrația Parcului Natural Apuseni, cele mai bune metode de evaluare și monitorizare a habitatelor subterane, utilizând Peștera Urșilor ca zonă pilot’, a declarat prodecanul acestei facultăți, Aurelian Buda.

Scanarea 3D a fost realizată de studenții acestei facultăți, de la specializarea Măsurători Terestre și Cadastru, coordonați de o echipă formată din cadre didactice și cu sprijinul SC Giscad SRL, prin proprietarul firmei, Liviu Gherman, care a pus la dispoziție aparatura necesară cu tehnologii de înaltă performanță, precum: Wingtra One Gen II și NavVis VLX. Operarea acestora a fost realizată în peșteră de unul dintre specialiștii firmei, Sergiu Ceaușu.

‘Această activitate practică a reprezentat o oportunitate valoroasă pentru studenții specializării Măsurători Terestre și Cadastru de a îmbina cunoștințele teoretice cu aplicații concrete, în teren, într-un cadru natural de o importanță speologică și istorică deosebită’, a mai adăugat Aurelian Buda.

În plus, în cadrul aceleiași activități, studenții au realizat și o determinare, prin metode nedistructive, a clasei de beton utilizat la construcția zonelor de acces.

Prin mijlocirea administrației Parcului Natural Apuseni, invitat special la această activitate a fost Marius Vlaicu, șeful Compartimentului de Carstologie, Cadastru și Protecția Peșterilor din cadrul Institutului de Speologie ‘Emil Racoviță’ al Academiei Române, un specialist recunoscut în acest domeniu.

‘Studenții au avut ocazia să viziteze acest univers subteran, dar și să primească informații, în mod direct, de la un renumit specialist cu o experiență bogată în domeniu. Astfel de activități demonstrează importanța colaborării dintre mediul academic, instituții de profil și specialiști, pentru protejarea și valorificarea patrimoniului natural al României’, a mai spus Aurelian Buda.

Peștera Urșilor, din localitatea bihoreană Chișcău, arie protejată de interes național, inclusă și în rețeaua Natura 2000 ca zonă protejată de interes comunitar, este cunoscută în principal pentru fosilele de urs de peșteră, de unde a primit și numele.

Dar, în aceeași măsură, Peștera Urșilor este cunoscută ca fiind cea mai frumoasă peșteră turistică din România, datorită bogăției și diversității de formațiuni de peșteră sau speleoteme. Peștera a fost descoperită accidental, în anul 1975, în timpul derulării unor lucrări într-o carieră de calcar situată în marginea satului. Frumusețea și dimensiunile impresionante ale golului subteran au determinat autoritățile vremii să oprească exploatarea carierei și să pună în valoare din punct de vedere turistic această peșteră, prin dezvoltarea unei infrastructuri de vizitare moderne atât la interior, cât și la exterior.

Sursa: AGERPRES