”Vă readuc aminte ce au agreat partidele politice. Au agreat acel plafon maxim pe care ni-l permitem, deci de la 166 miliarde de lei cât avem în prezent să nu putem depăși 174 de miliarde de lei anul viitor. Deci, 8 miliarde de lei care să fie bugetul pentru această reformă. Au agreat ideea aceasta centrală pe care vreau și insist s-o repet, că salariile nu scad. Mai clar, protecția veniturilor ca principiu clar: niciun venit nu va scădea, și o să revin pe acest lucru. Și au agreat încă un lucru care mi se pare foarte important și anume că avem nevoie de o implementare unitară, deci că vom adopta întreaga lege deodată și într-un mod unitar, neexistând excepții sau lucruri care să se adopte separat de către familii ocupaționale”, a transmis Pîslaru.

Acesta a prezentat șase principii esențiale pe care se axează noua lege, primul fiind ”salariu egal la muncă egală”.

”Vă voi prezenta, mai presus decât aceste lucruri care au fost discutate de partide și agreate, niște principii care unele izvorăsc chiar din angajamentele din PNRR și sunt șase lucruri esențiale. Primul lucru clar pentru orice legislație de salarizare este acest principiu ‘muncă de valoare egală, salarizare egală’. Nu ai cum să ai un sistem salarial în care să ai poziții care au același conținut de muncă și să fie remunerate diferit. Ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani după adoptarea Legii 153 este că pentru anumite familii ocupaționale s-au dat niște bani în plus, altele au rămas în urmă, iar diferențele au rămas majore pe același tip de poziție. Al doilea lucru esențial pe care îl avem este legat de predictibilitate și sustenabilitate. Trebuie să existe o legătură între câteva lucruri. O dată – cât îți permiți, care este angajamentul pe termen mediu pe care îl ai legat de deficitul bugetar – și știți că România are acest angajament de a ajunge înapoi la 3% până în 2030, avem după aceea deficitul bugetar din 2027, care trebuie respectat, și în general să vedem cum corelăm această creștere a anvelopei salariale într-un mod în care să țină pasul și cu productivitatea din sectorul privat”, a susținut șeful de la Muncă.

Al treilea principiu avut în vedere este motivarea celor tineri să intre în sistem, iar alt ‘element crucial’ se referă la performanță.

”Al treilea lucru care este esențial pentru un sistem de administrație publică relativ îmbătrânit ca vârstă, deci peste 40 de ani, este ideea cum susții funcțiile de intrare în administrația publică, debutanții, și cum îi motivezi și, pentru aceasta, în mod evident, este nevoie să te uiți la salarizare. Un alt element care este crucial este cel de performanță și responsabilitate. Știm foarte bine că se discută de acest lucru de mult timp. În Legea 153, din ce lucrasem eu la Ministerul Muncii cu echipa, a fost preluată ideea de bonusare și de stimulent de performanță, dar care după aceea a deraiat cu fiecare familie ocupațională, cu interpretările proprii”, a arătat el.

În plus, prin noua legislație, adminstrația locală reintră în grila de salarizare unică pentru bugetari.

”După aceea, este vorba de un sistem unitar, mai clar și predictibil. Suntem în continuare într-o situație în care anumite elemente de salarizare derivă de undeva din istorie, sunt în continuare ca valoare de referință – încă mai apare acel VRS – apare în același timp un lucru care e complet nefast, și anume litigii sau asimilări sau prorogări… știți că prin ordonanța trenuleț la sfârșitul fiecărui an mai sunt împinse încă un an mai departe. Deci, ai nevoie să ai prerogativa Guvernului executivă de a adopta un sistem de salarizare bugetar unitar. Și, bineînțeles, ultimul lucru care mi se pare foarte important – a existat o decizie politică în 2017 cu care n-am fost de acord ca reprezentant al Guvernului la acea vreme, dar a fost decisă, deci Legea 153 a consacrat acest lucru, și anume că administrația locală a ieșit din grilă. Practic, s-a desființat grila pentru administrația locală, urmând ca salariile să fie plafonate la salariul viceprimarului sau vicepreședintelui de consiliu județean și acum, practic, readucem această grilă împreună”, a explicat ministrul interimar.

Ulterior, Dragoș Pîslaru a precizat că majorarea salariilor demnitarilor, cu tot cu sporuri, are un impact bugetar de sub 500 de milioane de lei.

”Toată categoria de demnitari, cu toate sporurile, cu tot ce avem reașezare, este undeva sub 500 de milioane de de lei. Deci, ca să fie foarte clar ca impact: din 8 miliarde e mult sub 500, nu știu să vă spun acum exact cifra, dar să păstrăm proporțiile. Deci, o chestiune de tipul ‘demnitarii de fapt își trag salariile și ceilalți stau pe loc’ este complet neadecvat. Discutăm, după cum v-am spus, de sub 500 de milioane de lei pe această categorie”, a subliniat acesta.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a publicat, luni după-amiaza, în dezbatere publică, proiectul Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, respectiv grilele de salarizare și calendarul de implementare.

Proiectul urmează să fie înaintat Parlamentului pentru inițierea procesului legislativ.

Sursa: AGERPRES