Propunerile vor putea fi trimise la adresa de e-mail consultare@rocnee.ro până la data de 6 martie.

Potrivit ministrului Daniel David, dezbaterea națională va presupune patru întâlniri cu prezență fizică, organizate în centre academice istorice în București (11 februarie), Cluj-Napoca (14 februarie), Iași (25 februarie) și Timișoara (4 martie).

După dezbaterile cu prezență fizică va fi organizată o dezbatere online, în data de 6 martie.

El a spus că elaborarea și aprobarea planurilor-cadru pentru învățământul liceal reprezintă începutul unui proces complex.

Conform ministrului, vor urma realizarea programelor școlare pentru disciplinele/modulele obligatorii (până în toamna anului 2025), inițierea elaborării manualelor după modele moderne, validate la nivel internațional (cu un accent, acolo unde este posibil, pe variante și/sau extensii digitalizate), abilitarea curriculară a cadrelor didactice, cu accent pe metode educaționale moderne de predare-învățare.

Daniel David susține că planurile-cadru propuse reflectă ‘constrângerile’ legislației naționale (inclusiv prin unele discipline și teme stabilite prin lege) și bunele practici europene/internaționale, adaptate însă contextului național.

 

‘Trunchiul comun (50%), prevăzut în legislație, asigură competențele de bază (cultură generală) și contribuie la formarea competențelor-cheie (inclusiv la alfabetizarea funcțională). Ponderea sa scade de la clasele IX/X (65%) la clasele XI/XII (35%). Reprezintă suport fix pentru cultura generală. Majoritatea disciplinelor/temelor sunt în legătură cu examenul național de bacalaureat (obligatorii/la alegere). Trunchiul comun include 15 discipline la fiecare dintre clasele IX/X (la care se adaugă, după caz, limba și literatura maternă), distribuite în toate cele 7 arii curriculare, respectiv 9 discipline la fiecare dintre clasele a XI/XII (la care se adaugă, după caz, limba și literatura maternă), distribuite în 5 arii curriculare (vezi Anexa 1 inclusă în prezentul mesaj)’, a explicat ministrul Educației.

Potrivit acestuia, curriculumul de specialitate (35%), ca dezvoltare inovativă, asigură competențele de specialitate, generale și specifice, proprii unui profil și unor specializări/calificări profesionale, înlocuind segmentul reprezentat de curriculumul diferențiat, prezent în actualele planuri-cadru în vigoare, aducând și aport la formarea competențelor-cheie.

Ponderea sa crește de la clasele IX/X (25%) la clasele XI/XII (45%).

De asemenea, curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (15%) este prevăzut în legislație și înlocuiește segmentul curriculum la decizia școlii, existent în planurile-cadru în vigoare.

 

‘Ponderea sa crește de la clasele IX/X (10%, reprezentând 1-3 ore) la clasele XI/XII (20%, reprezentând 5-8 ore). Pentru filiera teoretică, decizia se face flexibil în cadrul specializărilor (până la nivel de unitate școlară). Pentru filiera teoretică, decizia se face flexibil în cadrul filierei, iar pentru filierele vocațională și tehnologică, decizia se face prin alegerea specializării/calificării profesionale (cu o componentă semiflexibilă la nivel vocațional)’, mai arată Daniel David.

Acesta a afirmat că, indiferent de filieră, va exista același număr de săptămâni de școală – 36, cu un număr mai mic de săptămâni pentru clasa a XII-a – 34.

De asemenea, se va menține organizarea anului școlar pe 5 intervale de cursuri, dar și programele naționale Săptămâna verde (o săptămână) și Școala altfel (o săptămână), incluse în cele 36/34 de săptămâni.

Totodată, numărul maxim de ore săptămânal recomandat/propus este de 30 (în medie, cu excepții pentru unele trasee educaționale specifice).

Astfel, prin această propunere de reorganizare numărul de zile de școală este 180 la clasele IX/XI, respectiv 170 la clasa a XII-a, iar numărul de ore pe an ajunge la 1080 la clasele IX/XI, respectiv 1020 la clasa a XII-a.

‘Impactul estimat asupra resursei umane este unul ușor pozitiv, în ansamblu, anticipându-se o creștere a numărului de norme între 1,08% și 4,86% (în condițiile utilizării întregului buget de ore alocat de CDEOȘ). Creșterea numărului de norme se înregistrează în principal la învățământul tehnologic, pentru cadrele didactice cu norme constituite din discipline de specialitate și modulele de pregătire, dar și cu o scădere aici a numărului de norme pentru profesorii care predau disciplinele de trunchi comun. Un impact ușor pozitiv se înregistrează și în ansamblul filierei teoretice, mai ales când în cadrul unității există un echilibru al tipului de clase pe cele patru specializări. Chiar dacă poate exista un oarecare impact negativ asupra normelor din învățământul vocațional liceal, acesta este redus, sub 2% din totalul normelor estimate’, a mai susținut David.

În baza elaborării și aprobării tuturor elementelor curriculumului național – planuri-cadru de învățământ, programe școlare, standarde naționale de evaluare, prima generație de elevi, absolvenți ai învățământului gimnazial, va debuta studiul pe noul curriculum liceal începând cu elevii clasei a IX-a din anul școlar 2026-2027.

Acești elevi vor reprezenta și prima promoție care vor susține noul examen național de bacalaureat, prevăzut în Legea 198/2023. Elevii care vor fi în clasele a X-a – a XII-a/a XIII-a, în anul școlar 2026-2027, vor continua studiul pe actualul curriculum liceal până la finalizarea parcursului liceal.

Planurile-cadru pentru trasee specifice precum cele din învățământul în limba minorităților naționale, învățământul liceal special, învățământul liceal cu frecvență seral/redusă, învățământul bilingv, inclusiv cel organizat în baza acordurilor guvernamentale bilaterale, programul ‘A doua șansă’ și cele corespunzătoare alternativelor educaționale vor fi elaborate pornind de la forma finală a planurilor-cadru, ca rezultat al consultării publice și al dezbaterilor naționale.

Sursa: AGERPRES