În noiembrie 1864 domnitorul Alexandru Ioan Cuza semnează decretul de înfiinţare a Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni. Fiecare depunător primea un libret, în care se înscriau toate operaţiunile.
Depunerile variau între 1 leu- suma minimă şi 300 lei, iar două depuneri succesive nu se puteau face la un interval mai mic de opt zile. Perioada comunistă aduce dezvoltarea serviciilor şi produselor bancare – libretul de economii şi obligaţiunile CEC cu câştiguri, libretul de economii cu dobânda şi câştiguri de autoturisme, sau credite pentru cumpărarea şi construirea de locuinţe proprietate personală. Casa de Economii şi Consemnaţiuni a rămas foarte populară şi după Revoluţie.
Într-un studiu publicat în 2002 se artăta că CEC era cea mai cunoscută instituţie din sistemul bancar, cu o notorietate de 93%. În august 1996 CEC s-a transformat în bancă, iar anul acesta, în luna august, Ministerul Finanţelor Publice a anunţat intenţia de privatizare a Casei de Economii şi Consemnaţiuni.
Vânzarea se face prin negociere cu selecţie de oferte, iar cumpărătorul va deţine pachetul majoritar, care poate merge de la 50% plus una până la 75% din acţiuni. CEC a încheiat primele nouă luni ale anului 2005 cu un profit net de trei milioane de lei noi (870.000 euro).
Pentru cumpărarea CEC se luptă opt instituţii financiare: Banca Monte dei Paschi di Siena, EFG Eurobank, Banca Naţională a Greciei, OTP Bank, Raiffeisen Zentralbank Austria în consorţiu cu Raiffeisen International Bank – Holding A.G., Societe Generale, Dexia Bank şi Erste Bank.
realitate.tv
Citiți principiile noastre de moderare aici!