Potrivit propunerii, ‘Curtea Constituțională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului, în limitele și cu respectarea dispozițiilor legale și constituționale. Rezultatul alegerilor pentru funcția de președinte al României este validat sau invalidat de Curtea Constituțională, numai în baza probelor și conform dispozițiilor din legea pentru alegerea președintelui României. Invalidarea oricărui tur se poate dispune numai în baza unei contestații temeinic motivate și pentru motive constând în fraude grave, nefiind posibilă atât revenirea asupra hotărârii pronunțate, cât și invalidarea din oficiu a întregului proces electoral după validarea unui tur de scrutin’. Aceste prevederi modifică astfel articolul 37 din lege care în prezent este următorul: ‘(1) Curtea Constituțională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului. (2) Rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României este validat de Curtea Constituțională’.

Inițiatorii mai doresc modificarea articolului 38 din Legea CCR astfel:

‘Contestațiile cu privire la înregistrare sau neînregistrarea candidaturii la funcția de președinte al României, precum și cele cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formațiuni politice ori a unui candidat de a-și desfășura campania electorală în condițiile legii, însoțite de probele pe care se întemeiază, ce se depun odată cu contestația, sub sancțiunea decăderii, se soluționează de CCR, cu votul majorității judecătorilor, în termenele prevăzute de legea pentru alegerea președintelui României. Contestațiile cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcția de președinte al Românei pot viza numai îndeplinirea condițiilor constituționale pentru existența dreptului de a fi ales ori neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru înregistrarea candidaturii’.

Ei adaugă că, în exercitarea atribuțiilor care îi revin, Curtea Constituțională este singura în drept să hotărască asupra competenței sale cu excepția prevederilor care modifică articolul 38.

Potrivit articolului 38 din legislația actuală, contestațiile cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcția de președinte al României, precum și cele cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formațiuni politice ori a unui candidat de a-și desfășura campania electorală în condițiile legii se soluționează de Curtea Constituțională, cu votul majorității judecătorilor, în termenele prevăzute de legea pentru alegerea Președintelui României.

În expunerea de motive, inițiatorii amintesc faptul că CCR, în exercitarea atribuțiilor sale, a dispus, pe 2 decembrie 2024, confirmarea și validarea rezultatelor alegerilor prezidențiale din primul tur de scrutin în ziua de 24 decembrie 2024, stabilind și ordinea de participare a candidaților – Călin Georgescu și Elena Lasconi. Ulterior, adaugă aceștia, prin Hotărârea nr 32, pronunțată în ședința din data de 6 decembrie 2024, CCR a hotărât anularea întregului proces electoral cu privire la alegerea președintelui României și reluarea în integralitate a acestuia, urmând ca Guvernul să stabilească o nouă dată și un nou program calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare.

‘Cu toate acestea, Capitolul al III-lea, pct. 8., ‘Respectarea procedurii pentru alegerea președintelui României al Legii nr. 47/1992 nu prevede procedura în cazul invalidării rezultatului alegerilor pentru funcția de președinte al României, ci cuprinde dispoziții privitoare la procedura în cazul contestațiilor cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcția de președinte al României, precum și referitoare la contestațiile cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formațiuni politice ori a unui candidat de a-și desfășura campania electorală în condițiile legii. Or, această hotărâre a Curții Constituționale a avut un puternic impact, atât în România, cât și în plan internațional’, argumentează parlamentarii AUR, care fac trimitere și la o serie de recomandări ale Comisiei de la Veneția.

Principalele modificări aduse Legii nr. 47/1992 vizeză: introducerea în mod expres a interdicției de a invalida ‘ex officio’ procesul electoral, ulterior validării unui tur de scrutin, în absența unei contestații temeinic motivate, însoțite de probe; stabilirea unor condiții stricte în care se poate dedice invalidarea – existența unor fraude ori încălcări grave, de natură să schimbe rezultatul; obligativitatea motivării extinde decizia de invalidare, cu indicarea dovezilor care au condus la o asemenea măsură și a modului în care neregulile au influențat rezultatul votului.

‘Aceste modificări vor conduce la armonizarea legislației privind organizarea și funcționarea CCR cu recomandările Comisiei de la Veneția (…) privind anularea rezultatelor alegerilor de către Curtea Constituțională din România, emis la data de 27 ianuarie, conform articolului 14 al regulamentului interior revizuit al Comisiei, probat de aceasta în sesiunea plenară din 14 – 15 martie 2025’, mai motivează inițiatorii.

Camera Deputaților este prima cameră sesizată., forul decizional fiind Senatul.

Sursa: AGERPRES