‘Avem obligația să ne protejăm copiii de flagelul jocurilor de noroc. Știm deja că păcănelele distrug vieți și distrug familii. Cel mai recent studiu realizat în România ne arată încă o dată magnitudinea dramei naționale pe care o trăim – 1 din 4 adolescenți a jucat la aceste aparate ale morții înainte de vârsta majoratului, iar debutul în jocurile de noroc are loc foarte devreme, înainte de vârsta de 14 ani. Știința a demonstrat că până în jurul vârstei de 21 de ani creierul copiilor nu este încă dezvoltat, în special zona responsabilă de controlul impulsurilor și luarea deciziilor. Iar dependența te face să îți pierzi controlul și rațiunea. Asta înseamnă că ei sunt și mai vulnerabili decât adulții în fața acestei dependențe. Și asta ne obligă pe noi, ca legiuitori, să luăm toate măsurile necesare pentru a-i proteja’, a precizat deputata USR Diana Stoica, la Parlament.

De asemenea, deputata liberală Raluca Turcan a menționat că majorarea vârstei minime pentru participarea la jocuri de noroc de la 18 la 21 de ani reprezintă o ‘schimbare simplă, dar cu efecte profunde’.

‘În intervalul 18 – 21 de ani, tinerii sunt la începutul vieții adulte, abia încep studiile universitare, intră pe piața muncii, se confruntă pentru prima dată cu responsabilități și decizii financiare proprii. În același timp, este o vârstă marcată de impulsivitate crescută, de nevoia de validare socială și de tendința de a experimenta fără a înțelege complet consecințele. În fața mecanismelor de marketing extrem de persuasive ale industriei jocurilor de noroc, acești tineri devin o țintă ușoară. Prin ridicarea pragului de vârstă, îi protejăm într-o etapă vulnerabilă, oferindu-le timp să se maturizeze emoțional și financiar. Țări precum Portugalia, Grecia sau Republica Moldova au aplicat deja această măsură, constatând o scădere semnificativă a cazurilor de îndatorare timpurie și a debutului dependențelor de jocuri de noroc’, a afirmat Turcan.

Ea a mai spus că al doilea proiect de lege ‘reglementează mult mai strict publicitatea la jocurile de noroc, adaptând-o la realitatea digitală a generației actuale’.

‘Concret, se interzice difuzarea de reclame la jocuri de noroc în mediul online între orele 06:00 și 24:00, adică exact în intervalul în care copiii și tinerii sunt activi pe rețele sociale și platforme digitale. În plus, proiectul interzice implicarea influencerilor, sportivilor și personalităților publice în campaniile de promovare ale industriei de gambling. De ce? Pentru că, în mod evident, tinerii nu reacționează la spoturi clasice, ci la modelele pe care le urmăresc zilnic pe internet. În momentul în care o figură populară recomandă sau ‘normalizează’ pariurile, mesajul transmis este unul toxic: că jocurile de noroc sunt un comportament acceptabil, cool, chiar profitabil. Legea extinde, astfel, actuala interdicție existentă doar în spațiul audiovizual, valabilă până la ora 23:00, și o duce acolo unde copiii sunt cu adevărat prezenți: în mediul online’, a adăugat Turcan.

Proiectul introduce și obligația operatorilor economici din domeniul jocurilor de noroc de a afișa mesaje clare de avertizare, în mediul digital și fizic, privind riscurile dependenței, inspirate după modelele din domeniul tutunului și alcoolului.

Cele două proiecte modifică în acest sens Ordonanța de urgență 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc.

Sursa: AGERPRES