Proiectul a survenit recomandării prioritare a OCDE referitoare la necesitatea elaborării cadrului legislativ primar cu privire la plata pensiilor private.

‘Conform proiectului de lege, plata pensiilor private se va realiza prin intermediul unor fonduri special constituite în acest scop, denumite fonduri de plată a pensiilor private. Acestea vor fi administrate de către societăți specializate, denumite furnizori de pensii private, autorizați de către ASF. Furnizorii de pensii private pot fi: administratorii de fonduri de pensii private; societățile de asigurare de viață; societățile de administrare a investițiilor; societățile de plată a pensiilor private constituite în baza legii, ca societăți pe acțiuni, potrivit Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare’, se arată în nota de fundamentare.

De asemenea, acest proiect de act normativ stabilește reguli privind înființarea și autorizarea fondurilor de plată a pensiilor private. Un fond de plată a pensiilor private va fi administrat de către un furnizor de pensii private, autorizat de către ASF.

Un alt proiect de lege vizează aprobarea Acordului-cadru de împrumut – Proiectul privind patrimoniul cultural și istoric din România – dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Paris la 29 noiembrie 2024 și la București la 16 decembrie 2024.

Acordul-cadru de împrumut – în sumă de 140 de milioane de euro – vizează realizarea a 14 obiective investiționale cu relevanță națională și europeană, între acestea regăsindu-se:

– construirea sălii de spectacole a Operei Naționale Române din Iași (în continuarea investiției demarate prin împrumutul BDCE pentru finanțarea Proiectului LD 2097 (2021), aflat în implementare;

– construirea unui corp nou de clădire pentru Muzeul Național de Istorie Naturală ‘Grigore Antipa’ din București;

– restaurarea și modernizarea în totalitate a Operei Naționale Române din București și construirea unui depozit de decoruri;

– restaurarea și amenajarea Muzeului Național ‘Constantin Brâncuși’ din Târgu-Jiu;

– restaurarea Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia, filială a Bibliotecii Naționale a României;

– consolidarea, restaurarea și amenajarea sediului Muzeului Național de Artă Contemporană din București;

– restaurarea și amenajarea Vilei Regina Maria din Mamaia – Constanța și amenajarea terenului aferent;

– restaurarea și amenajarea Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca.

‘ Proiectul este prevăzut a fi realizat pe perioada 2025-2033, ceea ce va permite o distribuire a costului proiectului pe mai mulți ani. Cheltuielile aferente proiectului, respectiv cheltuielile reprezentând echivalentul în lei al valorii împrumutului și al contribuției părții române la finanțarea proiectului, inclusiv taxele și impozitele aferente, se cuprind cumulat în bugetul Ministerului Culturii, în cadrul sumelor alocate anual cu această destinație de la bugetul de stat ‘, conform expunerii de motive.

Guvernul va aproba și un proiect de ordonanță de urgență pentru asigurarea finanțării în 2025 a unui sediu nou pentru Spitalul de Urgență Prof. Dr. Dimitrie Gerota’.

‘Se autorizează Ministerul Afacerilor Interne, prin Spitalul de Urgență ‘Prof. Dr. Dimitrie Gerota’, să asigure, în anul 2025, finanțare publică națională reprezentând contribuția proprie a beneficiarului obiectivului de investiții ‘Sediu nou pentru Spitalul de Urgență ‘Prof. Dr. Dimitrie Gerota’ din sume provenite din excedentul activității finanțate integral din venituri proprii de confecționare și valorificare a plăcilor cu numere de înmatriculare cu fond reflectorizant, precum și aprovizionarea cu acestea în formă brută, înființată pe lângă Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări, în limita sumei de 250.000.000 de lei’, se precizează în proiectul de OUG.

Va fi aprobat și un proiect de ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.

‘Prezenta ordonanță de urgență (…) urmărește instituirea unor norme menite să păstreze un just echilibru între, pe de o parte, interesul beneficiarilor legilor cu caracter reparator dar care, în același timp, să evite îmbogățirea fără justă cauză, și, pe de altă parte, să țină seama de interesul general al societății și de capacitatea financiară a statului de a susține plata despăgubirilor, în situația în care bunul nu mai poate fi restituit în natură. (…) Astfel, se stabilește un criteriu obiectiv și cantitativ, respectiv dacă sporul de valoare adus imobilului de către stat sau alte persoane depășește 50% din valoarea acestuia, imobilul este considerat substanțial modificat și, în consecință, este calificat juridic drept imobil nou. În această situație, restituirea în natură nu mai este posibilă întrucât imobilul ce face obiectul restituirii nu mai corespunde în mod esențial cu imobilul preluat în mod abuziv de stat. (…) Depășirea pragului de 50% în privința adăugirilor aduse asupra unui imobil preluat abuziv reprezintă, din punct de vedere juridic, un criteriu obiectiv pentru calificarea acestuia ca imobil nou, ceea ce determină imposibilitatea restituirii în natură. Într-o atare situație, foștii proprietari sunt îndreptățiți exclusiv la măsuri reparatorii prin echivalent, în temeiul principiului proporționalității’, se menționează în nota de fundamentare.

Sursa: AGERPRES