Șeful statului menționează în sesizare că, în urma parcurgerii unui nou ciclu legislativ și a amendamentelor aduse de Parlament, actul normativ avut în vedere a fost adoptat ‘cu depășirea limitelor’ reexaminării președintelui României.

Prin cererea de reexaminare formulată în data de 12 decembrie 2023, șeful statului a solicitat, în principal, corelarea definiției date prosumatorului potrivit dispozițiilor legii, conform cărora producătorii de energie electrică cu capacități mai mari sau egale de 1 MW sunt supuși licențierii, ca activitate primară, identic cu orice alt producător.

De asemenea, președintele a cerut atunci reanalizarea posibilității ca prosumatorul să poată compensa financiar excedentul de energie electrică produsă și livrată la un loc de producere și consum cu energia electrică consumată din rețea pentru alte locuri de consum și/sau locuri de producere și consum ale acestora doar ‘dacă locurile de consum și/sau de producere și consum sunt racordate la rețeaua electrică a aceluiași operator de distribuție a energiei electrice, cu condiția ca producerea de energie electrică să nu constituie activitatea lor comercială sau profesională primară’, aspect ce ar constitui o barieră în privința accesului prosumatorilor la piața de energie electrică.

Totodată, era cerută reevaluarea soluției de exceptare a prosumatorilor cu o putere instalată de producere a energiei electrice mai mică de 900 kW de la responsabilitatea în materie de echilibrare, de suportare a costurilor generate de dezechilibrele create în rețea, în condițiile Regulamentului UE.

Prin cererea de reexaminare din 2023, se cerea și reevaluarea aplicării noii limite a puterii instalate pentru care furnizorii de energie electrică vor fi obligați să realizeze o compensare cantitativă, respectiv cea de 400 de kW, și asupra contractelor de vânzare-cumpărare a energiei electrice, dar și eliminarea perioadei de 24 de luni în care diferența dintre cantitatea produsă și cea consumată de prosumatori putea fi consumată generează aplicarea imediată a obligațiilor de compensare.

Mai mult, instituirea unei obligații a furnizorilor de energie electrică de a emite facturi pentru energia electrică produsă din surse regenerabile și livrată în rețeaua electrică ‘în numele și în contul prosumatorilor’ necesită clarificări în planul drepturilor și obligațiilor comerciale, inclusiv al obligațiilor de ordin fiscal, se mai transmitea în solicitare.

‘Față de forma anterioară reexaminării, a fost extinsă sfera autorităților și instituțiilor publice care pot vinde energie produsă sau stocată, aspect ce nu a fost solicitat de președintele României în mod expres, acesta solicitând clarificarea normei, iar nu extinderea sferei sale de aplicare. În plus, potrivit soluției legislative de la același punct, se revine la limita de 200 kW pentru puterea instalată a prosumatorilor, prevăzută de legea în vigoare, la sintagma ‘autorități și instituții publice’ (sintagma extinsă) față de care aceste categorii vor avea posibilitatea de a solicita furnizorilor de energie compensarea cantitativă lunară, respectiv decontarea cantităților de energie electrică în acest proces, aspect ce, de asemenea, nu a fost solicitat de președintele României’, menționează Administrația Prezidențială.

Astfel, șeful statului susține că ‘reevaluarea oportunității unor soluții legislative nevizate de cererea de reexaminare nu era posibilă în această procedură legislativă specială, ale cărei limite sunt stabilite de conținutul reexaminării formulate’.

‘Prin raportare la jurisprudența Curții Constituționale în materie, care permite ca atunci când Parlamentul reexaminează o lege să realizeze corelări și modificări de tehnică legislativă, menționăm că aceasta nu este aplicabilă prin raportare la noile intervenții expuse anterior, care nu reprezintă corelări ale normelor, ci soluții legislative noi și opțiuni de politică publică diferite față de forma inițială a legii’, apreciază Nicușor Dan.

Cererea de reexaminare este ‘limitată la obiecțiunile formulate de președintele României’, a punctat șeful statului.

Conform acestuia, Parlamentului îi revine rolul ‘fie de a-și însuși observațiile, fie de a le repudia, fie de a respinge la vot propunerea/proiectul de lege, atunci când consideră că motivele invocate sunt întemeiate, iar anvergura acestora determină caracterul inacceptabil al legii’.

***
Această lege a fost transmisă inițial spre promulgare în data de 25 noiembrie 2023.

Potrivit formei inițiale, legea aducea o serie de modificări regimului juridic aplicabil prosumatorilor prin realizarea distincției între prosumatorul persoană juridică și prosumatorul persoană fizică.

Modificările aduse vizau și o serie de norme care reglementează activitatea acestora, precum creșterea limitei de putere instalată pentru care se poate solicita compensare cantitativă la 400 kW, introducerea, în definiția prosumatorului, a posibilității de a stoca energia, de a vinde direct energia unui alt consumator racordat direct la instalația de producție și de a se compensa energia produsă în exces cu cea consumată la alt loc de consum, dacă este la același furnizor și la același operator de distribuție.

Totodată, actul normativ dispunea creșterea la 900 kW a limitei puterii instalate a centralei prosumatorului până la care acesta nu plătește dezechilibrele cauzate în rețea. Legea intervenea și asupra Codului fiscal, extinzând sfera prosumatorilor care nu au obligația de a emite facturi pentru puterea instalată de la 27 kW la 900 kW pe loc de consum.

Sursa: AGERPRES

Citește și:

Sesizarea pe legea ce impune ca minimum 40% dintre sportivii dintr-o echipă să fie români, pe agenda CCR