O parte din câștigurile realizate anterior a fost astfel anulată. După 2022, indicatorul a început să crească din nou, însă România rămâne sub media OECD, de 81,1 ani, situându-se totuși aproape de media statelor din regiune cu nivel de venit comparabil (Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia și Slovenia), unde speranța de viață medie este de 79 de ani. Diferența față de țările cu cele mai bune rezultate, precum Elveția și Japonia, depășește șapte ani.
În ceea ce privește sănătatea maternă, România a înregistrat o scădere semnificativă a mortalității materne în ultimele două decenii. Rata a coborât cu aproximativ 40%, de la 29 de decese la 100.000 de nașteri vii în perioada 2001–2003, la 17,1 în intervalul 2011–2013, menținându-se la un nivel similar, 17,2, în perioada 2021–2023.
Și mortalitatea infantilă a scăzut considerabil, cu 68% în ultimele două decenii. Dacă în perioada 2001–2003 se înregistrau 17,5 decese la 1.000 de nașteri vii, indicatorul a coborât la 9,1 în 2011–2013 și la 5,5 în 2021–2023.
Mai multe detalii AICI.
Trimite articolul
X
Radu says: Asta ce vrea să fie… ?
Un preambul și o justificare pt creșterea vârstei de pensionare la “prostime”, în timp ce CCR , Miliția, Serviciile și restul camarilei din “justiție”, să rămâna cu aceeași vârstă de pensionare, de “copii de grădiniță” ?
E nevoie să vă mai și “mulțumim”…?
Cetățean Valea 
