După consolidarea rolului de membru al NATO, al UE și după accederea proximă la OCDE, România ”trebuie să își propună extinderea influenței sale în regiunea de interes imediat și proiectarea mai fermă a intereselor” pe plan internațional, se arată în documentul publicat pe site-ul Administrației Prezidențiale.

”Statutul României în ordinea regională și internațională trebuie să reflecte dimensiunile sale teritoriale, demografice și economice, inclusiv sub aspectul resurselor naturale, precum și poziția sa geostrategică. În secvența istorică următoare, România are vocația să își asume o poziție de jucător geopolitic la nivelul capacităților reale ale țării, deopotrivă considerabile și neglijate. Țara noastră are argumente să se proiecteze pe termen mediu drept principala putere a Europei de Sud-Est și a doua mare putere la est de Germania, după Polonia”, se mai arată în document.

Se menționează că România se va manifesta în continuare drept apărătorul ”cel mai activ” al intereselor Republicii Moldova. Țara noastră va rămâne, de asemenea, ”un partener serios și un punct de sprijin solid” pentru Ucraina.

”Ne vom achita de angajamentele față de parteneri și aliați, inclusiv în privința cheltuielilor dedicate apărării și securității, vom apăra cu egală dârzenie dreptul internațional și Carta ONU și vom rămâne un interlocutor serios, în forurile multilaterale, pentru soluționarea în comun a problemelor de interes și cuprindere globală”, prevede proiectul.

Autorii subliniază că, începând cu anexarea Peninsulei Crimeea în 2014, Federația Rusă ”a modificat în propriul avantaj echilibrul strategic” la Marea Neagră, prin crearea unor noi capacități anti-acces și interdicție de zonă. Totodată, după declanșarea războiului de agresiune împotriva Ucrainei, Federația Rusă a generat în arealul pontic ”o instabilitate de natură să afecteze interesele de securitate și economice” ale României.

”Încălcările recente ale spațiului aerian al României confirmă evaluarea anterioară și adaugă preocupări noi pe agenda cetățenilor și instituțiilor noastre. E esențial de amintit și instrumentarul hibrid pe care Federația Rusă îl utilizează pentru a-și atinge obiectivele și care, subminând solidaritatea națională și sabotând pactul social, afectează capacitatea țării noastre de a-și apăra interesele”, conform strategiei.

Totodată, continuarea invaziei militare a Federației Ruse și anexarea de noi teritorii în Ucraina ”sporesc considerabil riscurile și amenințările” la adresa securității României.

”O eventuală graniță pe Dunăre cu Federația Rusă ar fi o amenințare directă la adresa securității noastre și ar deschide calea unor evoluții impredictibile, cu efect potențial inclusiv asupra independenței și suveranității Republicii Moldova. O Ucraină independentă, suverană, un bun vecin integrat în structurile europene, cu instituții democratice puternice este în interesul securității noastre, fapt ce justifică eforturile multiple făcute de România pentru susținerea Ucrainei în războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă”, evidențiază sursa citată.

Sunt invocate de asemenea creșterea cooperării cu Turcia și Bulgaria, ca state aliate, dar și cu alte state riverane, pentru asigurarea libertății de navigație și a dezvoltării inițiativelor energetice în bazinul Mării Negre.

”Transformarea regiunii Mării Negre într-o zonă de stabilitate, conectivitate și prosperitate, în care problematica de securitate este gestionată prin dialog și cooperare, reprezintă o provocare semnificativă pentru dezvoltarea posturii strategice a României”, adaugă autorii.

Se mai arată că situația incertă de securitate din regiunea Mării Negre, împreună cu amenințările convenționale și hibride, afectează interesele legitime ale României în Zona Contiguă și Zona Economică Exclusivă și ”reprezintă o provocare pentru transformarea României, începând cu 2027, în cel mai mare producător de gaze” din Uniunea Europeană.

”Situația flotei militare a României și lipsa unor achiziții de nave și de echipamente necesare pentru întărirea capacității sale operaționale reprezintă provocări pentru consolidarea capabilităților de asigurare a securității naționale. Situația șantierelor navale din România impune măsuri pentru creșterea capacității acestora de producție pentru a acoperi necesitățile de nave militare și pentru paza de coastă”, se reliefează în document.

Conform aceleiași surse, este de așteptat ca Federația Rusă ”să intensifice acțiunile hibride desfășurate direct și prin interpuși” împotriva unor state membre NATO, inclusiv împotriva României, ”la limita aplicării Articolului 5” al Tratatului Nord-Atlantic.

”De asemenea, utilizând tot mai mult noile tehnologii, ar putea recurge la: activități cibernetice ostile, acte de sabotaj, operațiuni informaționale și acțiuni avansate de manipulare – menite să altereze percepțiile asupra realității, să discrediteze autoritățile române și să afecteze procesele de luare a deciziilor de nivel strategic”, este evidențiat în proiectul supus dezbaterii.

La capitolul ‘Riscuri și vulnerabilități’ este menționată posibilitatea ca ”instabilitatea” din Europa de Est, Balcanii de Vest și Caucazul de Sud să se accentueze în urma acțiunilor concertate ale unor actori statali și non-statali, prin ”presiuni externe, război hibrid și conflicte prelungite”, dar și prin investiții în infrastructura strategică.

Totodată, o eventuală amânare pe termen lung a integrării europene a Republicii Moldova și a Ucrainei ”va accentua riscurile de securitate” pentru România.

”Destabilizarea regională în Balcanii de Vest, alimentată de interferențe externe, de reacții naționaliste și de lipsa unor progrese substanțiale în procesele de aderare la UE poate genera frustrări politice și reacții naționalist-izolaționiste care pot degenera în conflicte interne și regionale, accentuând riscurile de securitate pentru România”, se arată în strategie.

În document se face referire și la diminuarea capacității organismelor internaționale de a aplica ”soluții durabile” de încetare a ostilităților.

”Indecizia sau lipsa unor acțiuni ferme pentru a descuraja acțiuni de agresiune, revizuire prin forță a frontierelor sau schimbări de regim au afectat formatele multilaterale și regionale și au dus la restructurarea și revalorizarea blocurilor politico-militare. Se remarcă tendința statelor guvernate autoritar de a se grupa și coordona pentru alterarea ordinii internaționale bazate pe reguli, pentru a contracara statele care împărtășesc principiile democratice”, subliniază autorii.

Sursa: AGERPRES