Presat de alte datorii, bărbatul a semnat în mai puțin de un minut un contract prin care accepta o dobândă anuală uriașă, de peste 470%. Însă după ce a achitat 1.000 de lei în decurs de patru luni și a observat că soldul creditului nu i-a scăzut decât cu câțiva bani, restul fiind dobânzi, iar creditorul a refuzat să modifice contractul, reclamantul s-a adresat Judecătoriei Oradea, acuzând caracterul abuziv al clauzelor contractuale.
Contract încheiat într-un minut
În contestația adresată instanței, orădeanul a explicat că în vara anului trecut avea nevoie de bani ca să achite niște restanțe, motiv pentru care a căutat soluții pe internet. Așa a ajuns pe pagina unui IFN, care avea o ofertă promoțională pentru contractarea unui credit de nevoi personale – „30 zile dobândă 0”.
După ce și-a introdus datele personale, bărbatul a fost contactat de un reprezentant al creditorului, care i-a trimis prin e-mail contractul de împrumut și i-a spus că nu e necesar să-l semneze, ci doar să-i transmită cât mai repede un cod primit pe telefon, pentru a nu rata oferta.
„Toată această operațiune a durat foarte puțin timp, sub un minut, perioadă în care evident că nu avea nici măcar timpul fizic de a citi contractul de credit și nicidecum să negocieze vreuna dintre clauzele acestuia”, se arăta în cererea de chemare în judecată, menționată în sentința Judecătoriei Oradea.
Conform contractului, suma împrumutată a fost de 1.500 de lei și trebuia restituită în termen de cinci ani. Deși rata dobânzii era de 0,60% pe zi, iar dobânda penalizatoare – de 0,61%, înțelegerea prevedea ca dobânda anuală efectivă (DAE) să ajungă la 470,84%. Astfel, la finalul perioadei de creditare, suma totală plătită de orădean depășea 16.300 de lei, de 11 ori mai mult decât suma împrumutată.
5 bani din credit, acoperiți cu… 1.000 de lei
Bărbatul a observat că, potrivit graficul de rambursare, în primii patru ani el ar fi urmat să restituie sume derizorii, sub un leu, restul ratei reprezentând doar dobândă. De altfel, după ce a plătit patru rate în valoare totală de peste 1.000 de lei, și-a dat seama că a acoperit doar… 5 bani din valoarea creditului primit. Între timp, aflând de intrarea în vigoare a Legii 243 din 12 august 2024, care a plafonat dobânzile aplicate la creditele acordate de instituțiile financiare nebancare (IFN), orădeanul a cerut creditorului revizuirea pe cale amiabilă a contractului.
Bărbatul a observat că, potrivit noii reglementări legale, „în cazul creditelor de consum în valoare maximă de 5.000 de lei, (…) valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăși dublul valorii totale a creditului”. Drept urmare, pentru împrumutul de 1.500 de lei, valoarea totală pe care trebuia să o restituie nu putea depăși 4.500 de lei.
Însă, în loc de răspuns, la începutul acestui an a primit înștiințarea că este executat silit pentru suma de 18.660 de lei, care cuprindea atât banii pe care trebuia să îi restituie, cât și cheltuielile de executare. În această situație, orădeanul s-a adresat Justiției, cerând constatarea caracterului abuziv al clauzei din contract, care îi impunea dobânda de 470%.
„Sancțiune descurajantă pentru creditor”
Judecătoria Oradea a remarcat că, în conformitate cu Legea 243/2024, costul total în cazul unui împrumut nu poate fi mai mare de 1% pe zi, respectiv cel mult 366% pe an. Or, dobânda anuală efectivă impusă reclamantului depășea cu mai mult de 100 de procente nivelul prevăzut de lege.
„De altfel și suma totală datorată de către contestator, de 16.333,18 lei, cu un cost total al creditului de 14.833,18 lei, depășește plafonul prevăzut la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 243/2024 (conform căruia suma totală plătibilă de către consumator nu poate depăși dublul valorii totale a creditului – n.red.), aceasta putând fi cel mult 4.500 de lei”, a explicat judecătorul de caz, în hotărârea consultată de Jurnal bihorean.
Ca urmare, instanța a admis solicitarea orădeanului și a redus suma totală datorată de la 16.333,18 lei la 3.000 de lei, valoare în care sunt cuprinși atât banii împrumutați, cât și DAE.
„Dobânda anuală efectivă a fost acordată în cuantum de 1.500 de lei și nu la plafonul maxim prevăzut de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 243/2024 (…) ca sancțiune descurajantă pentru creditorul care a formulat clauza contractuală vădit abuzivă”, a explicat Judecătoria Oradea.
În plus, judecătorul de caz a anulat executarea silită pentru tot ce depășește suma de 3.000 de lei, inclusiv cheltuielile legate de această operațiune. Chiar dacă nu s-au prezentat în fața instanței pentru a-și expune propria versiune, la începutul lunii iunie reprezentanții IFN-ului au atacat cu apel hotărârea Judecătoriei Oradea, astfel că procesul se va muta la Tribunalul Bihor.
Reglementări legale
Conform Legii 243/2024 privind protecția consumatorilor cu privire la costul total al creditării și la cesiunea de creanțe, în cazul creditelor de consum în valoare maximă de 5.000 de lei, costul total al creditării nu poate depăși 1% pe zi, iar pentru împrumuturile între 5.001 lei și 10.000 de lei, costul total trebuie să fie sub 0,8% pe zi. În cazul în care sunt accesate credite de consum între 10.001 lei și 25.000 de lei, este interzisă aplicarea unor dobânzi de peste 0,6% pe zi. Indiferent de cuantumul împrumutului, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăși dublul valorii totale a creditului, prevede legea.
Dacă dobânda anuală efectivă sau costul total al creditării pe zi depășesc plafoanele menționate în lege, consumatorul poate cere reducerea lor fie pe cale amiabilă, fie în instanță, fie prin apelarea la o entitate de soluționare alternativă a litigiilor.
Creditorul trebuie ca, în termen de 30 de zile de la primirea solicitării, să-i transmită consumatorului o propunere de revizuire a contractului, care va conține reducerea sau ștergerea parțială a unor obligații, reeșalonarea sau refinanțarea acestora ori, după caz, darea în plată a imobilului ipotecat. În cazul în care cererea de revizuire amiabilă este respinsă ori răspunsul întârzie mai mult de 45 de zile, consumatorul poate cere în instanță adaptarea judiciară a contractului de credit.
Sursa: Bihon.ro
Trimite articolul
XSincer le-aș vedea integral desființate, până și cămătarii iau mai puțin . Stați pe bănci când luați împrumuturi!!!
Mai răi decat cămătarii
Toate aceste mizerii de INF uri sunt conduse din umbra de oameni politici , interlopi cu legaturi in politica , ministerul de interne ,
ministerul de justitie etc.
De ce nu interzice statul astfel de camatari la cravata ??? deoarece nu au nici un interes politicienii sa si taie singuri gaina cu ouale de aur