ARAD. Ștefan Boroș este un nume mai puțin cunoscut la UTA. A fost în stafful tehnic al echipei de juniori Under 17, care a jucat, anul trecut, finala campionatului, contra celor de la Viitorul Constanța, la Mogoșoaia. Dar, abilitățile sale l-au propulsat la vârful Academiei, unde a preluat funcția de director executiv. Lucrează, alături de șeful Centrului, Cristian Păcurar, la stategia Academiei UTA.

„Lucrăm împreună pentru a pune bazele viitorului la Academia UTA, dar și al jucătorilor, care – sperăm noi – vor face pasul spre prima echipă” – spune Boroș.

Pe lângă aceste ținte, tânărul de 30 de ani lucrează în birourile clubului, acolo unde se ocupă de clasificarea Academiei, dar și de licențiere, unde face echipă cu Dorin Stana.

De unde a apărut?

Nu se știu prea multe despre trecutul lui Ștefan Boroș, dar ne explică el cum a ajuns la UTA și unde a fost până atunci.

„Sunt arădean și utist, de mic. Pasiunea pentru fotbal vine de la tatăl și bunicul meu. Am făcut studiile în Anglia, iar din anul doi am început să antrenez echipe de copii (Netherton JFC, Platinum Internațional Academy, Ujpest Internship. Liverpool Soccer School) Am stat acolo șase ani, după care m-am mutat cu job-ul în SUA, unde am lucrat și pe parte administrativă. Am stat doi ani, activând la două cluburi: GPS JAmes Island și High School, respectiv SPS Lexington. La primul am antrenat, iar la al doilea eram și director de Academie. Am revenit în țară, iar prima opțiune a fost, evident, UTA. Era primul club din România cu care am dorit să port o discuție, care – iată – s-a finalizat cu succes” – spune Boroș.

Diferență de mentaliate

Rugat să facă o comparație între fotbalul „de afară” și cel din România, la nivel juvenil, Ștefan Boroș ne-a declarat:

„Este o diferență destul de mare de mentalitate, atât în cadrul copiilor și juniorilor, cât și a antrenorilor, a staffului, în general. E o diferență de cultură, care duce la acea diferență de mentalitate. La nivelul copiilor și juniorilor, îmi dau seama că își doresc mai mult, au o pasiune mult mai mare, mai aprinsă, decât ceea ce este în România. Un aspect important este competitivitatea, care e mult mai mare la echipele de afară. Totuși, cred că unele lucruri se pot implementa și în țara noastră, dar necesită foarte mult timp. Însă, trebuie să fim răbdători, să înțelegem cultura fotbalistică de la noi, pentru a putea adapta noile metode în funcție de ceea ce avem la dispoziție. Trebuie găsite mijloacele potrivite pentru a ajunge la un numitor comun, pentru a putea progresa în materie de mentalitate, antrenamente, dezvoltare”.

UTA, pe drumul cel bun

Putând face o paralelă între cluburile la care a lucrat în Anglia și SUA, și UTA, Ștefan Boroș spune că la clubul arădean sunt premise pentru un viitor luminos. Dar, dezvăluie și care sunt câteva din elementele care ar duce la progres.

„Dacă ne uităm în istoria clubului, chiar și de dată recentă, UTA a dat mulți jucători la nivel național și internațional. Este o dovadă vie că la acest club se lucrează bine, aici incluzând și Academia. Cu siguranță, ca în oricare organizație, sunt lucruri care vrem să le perfecționăm și să le dezvoltăm, să le punem la punct și mai bine. Fotbalul este într-o continuă dezvoltare, cluburile, la fel, așa că și noi trebuie să începem să progresăm cât mai mult, să fim și mai eficienți, în fiecare departament. Trebuie maximizate șansele ca jucătorii noștri să fie profesioniști și să joace la un nivel înalt. Ce ne-ar trebui acum, pe termen scurt, pentru a progresa? Trebuie să ne găsim metodele cele mai eficiente de comunicare cu jucătorii, în ideea de a-i responsabiliza în legătură cu dezvoltarea lor. Să-i facem mai conștienți de ceea ce înseamnă să ajungi de la Academie la prima echipă, practic să fii jucător profesionist. Trebuie să vorbim mai mult pe limba lor. Apoi, un alt exemplu pentru a putea progresa ar fi legat de infrastructură, practic e nevoie de un centru în care să se antreneze toată Academia, antrenorii să se regăsească în același loc. E nevoie de terenuri și materiale bune pentru antrenament. Mai mult decât atât, dacă ar exista acel Centru comun, ar fi mai ușor să-i înveți pe tinerii jucători, mai ales cei veniți din țară, ce înseamnă UTA și identitatea acestui club. Metodele ar fi diverse, de la interacțiunea lor cu jucătorii de la prima echipă, până la desene specifice pe pereții din Centru, care să se refere la istoria clubului UTA” – susține Boroș.

Despre promovarea la prima echipă

L-am provocat pe Ștefan Boroș să vorbească și despre cum vede promovarea juniorilor din Academie, în detrimentul celor aduși din altă parte.

„Cu siguranță, noi, cei care facem parte din Academie, trebuie să le oferim copiilor toate condițiile pentru a fi la nivelul potrivit atunci când se ivește momentul pasului spre prima echipă. Ei trebuie să fie un ajutor real pentru domnul Balint atunci când ajung acolo. Tranziția s-a făcut, atât în trecut cât și în prezent, avem jucători care sunt în catonamentul din Antalya. Sunt în vederea antrenorului, noi trebuie să ne ocupăm de pregătirea lor, pentru a ajunge 100% la prima echipă. Legat de aducerea din afară a jucătorilor tineri în lotul primei echipe, în detrimentul celor de la Academie, cred că sunt mai multe aspecte care trebuie următite. E vorba de profilul și poziția jucătorului de care are nevoie antrenorul, să vedem dacă la Academie este un asemenea jucător. Eu cred că un tânăr trebuie să aibă experiența ligilor inferioare, pentru a face pasul la prima echipă. De aceea împrumutăm foarte mulți tineri la alte echipe, iar acum avem câteva exemple pozitive. Dar, sigur, dacă avem în Academie un jucător cu profilul cerut de antrenor, el va face parte din lotul primei echipe, însă dacă nu, se va căuta în altă parte” – conchide Boroș.