Cu doar câțiva ani în urmă, județul Arad părea un El Dorado pentru investitorii în energie verde, mai precis în parcuri fotovoltaice. Se anunțaseră zeci de proiecte, în mai toate colțurile județului, însă puține s-au concretizat. Majoritatea acestora au fost trase pe linie moartă, după ce statul și-a redus considerabil sprijinul pentru firmele care dețin parcuri fotovoltaice, care nu se mai bucură de venituri consistente din certificate verzi. Taxa pe stâlp, introdusă în 2014, a fost prima măsură care i-a descurajat pe investitori. Așa se face că începând cu 2014 numărul de acorduri de mediu solicitate și emise de Agenția pentru Protecția Mediului Arad a scăzut dramatic.

Șase parcuri fotovoltaice

Începând cu 2010 și până astăzi, 85 de acorduri de mediu pentru parcuri fotovoltaice au fost emise în județ, însă doar șase au fost finalizate și autorizate, iar astăzi produc energie verde. Ceea ce înseamnă că 79 de parcuri fie nu au mai fost construite (valabil în marea majoritate a cazurilor), fie nu au mai fost puse în funcțiune. Boom-ul a fost înregistrat în 2013, când au fost emise 46 de acorduri de mediu, adică mai mult de jumătate din toate emise în ultimii zece ani. În 2015, doar patru acorduri de mediu erau emise în județ, iar anul trecut, cinci, ceea ce arată că interesul pentru energia solară aproape că a dispărut.

În acest moment, nu există o statistică privind suprafețele de teren din județ care sunt acoperite de panouri solare și nici capacitatea totală a acestora. Știm doar că avem două parcuri fotovoltaice funcționale în Sebiș (satul Prunișor), două în Arad, unul în Șofronea și unul în satul Sârbi (comuna Hălmăgel).

72.000 de panouri funcționale

Cel mai important proiect care a fost tras pe linie moartă este cel de lângă Sebiș (satul Prunișor). Aici trebuia să funcționeze de câțiva ani cel mai mare parc fotovoltaic din România, pe o suprafață de 200 de hectare. Proiectul de 100 de milioane de euro fusese anunțat de un dezvoltator din Spania. Din suprafața totală de teren cumpărată pentru producerea energiei verzi, doar 44 de hectare au fost folosite. Prin intermediul a două proiecte, aici au fost instalate 72.000 de panouri fotovoltaice, cu o putere totală de 15 MW, energia fiind furnizată în rețeaua națională. În primăvara anului 2014, ar fi trebuit să înceapă lucrările la al treilea proiect, pe suprafața de aproape 160 de hectare rămasă, unde se planifica amplasarea a 245.000 de panouri cu o putere nominală de peste 50 MW. Energia produsă în acest parc ar fi asigurat necesarul pentru 100.000 de locuitori.

Taxa pe stâlp i-a speriat

Imediat după apariția taxei pe stâlp, în 2014, investitorii au anunțat ”înghețarea” celui de-al treilea proiect de la Sebiș. Această taxă ar fi adus companiei o cheltuială suplimentară de un milion de euro pe an, astfel că s-a așteptat îmbunătățirea condițiilor. Între timp, respectiv de anul acesta, taxa a fost eliminată, dar cu toate acestea, investiția nu se mai realizează. Colaboratorii spaniolilor ne-au declarat, neoficial, că ”din cauza numeroaselor modificări legislative din domeniul energiei și din cauza schimbării condițiilor de acordare a certificatelor verzi (care erau o sursă importantă de venit pentru companii – n.r.), investiția ar fi nerentabilă”.

Au rămas datoriile

Spaniolii au vândut parcul realizat deja pe 44 de hectare către o companie care are capital chinezesc, dar au rămas cu datorii mari către Primăria Sebiș. Este vorba de impozitul pe terenul de aproape 160 de hectare pe care-l mai dețin, neachitat de câțiva ani. ”I-am dat în judecată, pentru că avem de recuperat în acest moment aproximativ 1.000.000 de euro din impozitul de teren. Firma mai are datorii și la stat, alte taxe. Nouă trebuie să ne plătească anual undeva la 1.200.000 de lei”, ne-a declarat primarul orașului, Gheorghe Feieș.

Adio, sute de locuri de muncă!

Primăria regretă cel mai mult abandonarea proiectului. Dacă investiția era finalizată, veniturile la bugetul local ar fi crescut cu 50 la sută. În plus, pe perioada lucrărilor, sute de oameni ar fi avut un loc de muncă. La realizarea primului parc fotovoltaic de la marginea orașului au lucrat, în 2013, 700 de oameni, 200 fiind specialişti aduşi din Spania, iar restul fiind din zonă sau din judeţele învecinate.