În cele ce urmează vom elabora contextul curent, precum și modul în care se preconizează că vom fi afectați fiecare dintre noi atunci când vorbim despre costul facturilor.

În primul rând, este imperios necesar să menționăm despre OUG 27/2022, conform căreia consumatorii casnici de energie electrică primesc un preț plafonat de maximum 0,68 de lei/kwh dacă au avut un consum mediu pe lună de maximum 100/kwh în anul 2021. Pentru consumatorii casnici cu un consum mediu cuprins între 100 kWh și 300 KWh, prețul plafonat este maximum 0,8 lei/kWh. De menționat că această Ordonanță a guvernului este aplicată doar în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, viitorul fiind unul incert cu privire la alte decizii care să sprijine cetățenii.

Această plafonare nu a avut, însă, efectul dorit. Tot ce a făcut a fost să dea mână liberă marilor companii de furnizare a energiei electrice în a cumpăra curent la prețuri mai mari față de nivelul pieței, urmând ca mai apoi să vândă curentul la un preț mai ridicat față de cel de achiziție, statul subvenționând diferența din bugetul țării.

Conform ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei), impactul asupra bugetului al acestei Ordonanțe este de aproximativ 40 de miliarde de lei pentru cele nouă luni ale anului curent (martie – decembrie), fonduri pe care statul trebuie să le plătească furnizorilor. Printre experții în domeniu, se vehiculează faptul că această sumă ar fi egală cu aproximativ 3% din PIB-ul României, cu toate că diverse estimări și procente continuă să apară și în prezent.

Pe lângă practicile deficitare și incompetența de care a dat dovadă actuala guvernare, veștile rele nu întârzie să apară. Recent, devine din ce în ce mai vocală și puternică ideea că noul preț al energiei electrice va fi acela de 2.6 lei/kwh. Chiar dacă până anul viitor prețul va rămâne cel plafonat menționat anterior, liniștea din guvern și lipsa unui plan competent de combaterea a acestei crize nu face decât să provoace stupoare în casele noastre.

“Degringolada, haos și incompetență”, sunt de părere că aceste cuvinte descriu cel mai clar modul în care România este guvernată de actualele partide. În contextul în care Vestul este într-o căutare continuă de alternative pentru a reduce dependența rusească și pentru a îmbunătăți calitatea vieții, pentru România ziua de mâine rămâne un mister. Cu toții încercăm să ne organizăm cât mai eficient veniturile, pregătindu-ne oricând pentru ceea ce este mai rău, un scenariu de-a dreptul sumbru în fața căruia guvernul țării rămâne tăcut și retras.

Pe de altă parte, din cauza acestor încercări prin care trecem şi cele care vor urma, ne împing pe fiecare dintre noi să găsim surse alternative pentru a ne asigura necesarul de energie pentru consum propriu. Una dintre aceste alternative pentru combaterea crizei energetice o reprezintă panourile solare. Acestea reprezintă o cale spre sustenabilitate, un pilon al energiei regenerabile, care ne poate ajuta în reducerea semnificativă a costurilor facturilor.

Și pentru că am primit o întrebare la una dintre postările de pe Facebook referitor la reciclarea panourilor solare, menționez că în prezent sunt cunoscute 3 metode de reciclare a acestora:

1. Reciclarea chimică – aceasta presupune contactul dintre panouri și substanțe chimice care ajută la descompunerea lor la nivel molecular.

2. Reciclare prin reutilizare – când putem investi în recondiționarea acestora.

3. Reciclarea mecanică – aceasta implică descompunerea panourilor pe componente.

Panourile solare reprezintă o investiție pe termen lung, care ne ajută să obţinem independență atunci când discutăm despre energia electrică și termică. Pentru aprofundarea acestui subiect, am pregătit un articol detaliat despre panourile solare aici.