Teoriile conspiraţioniste sunt îmbrăţişate de către unii pe nerumegate, în lipsa oricăror „indicii temeinice” sau măcar „suspiciuni rezonabile”, sau sunt blamate din start de către alţii, care nu acceptă să ia în considerare nici indiciile nici suspiciunile, chiar dacă acestea există. Teoretic, primii pot fi manipulaţi într-o anumită direcţie, pot deveni adepţi fanatici ai unei cauze despre care nu ştiu nimic.Problema este destul de serioasă, însă în privinţa celor din categoria a doua poate fi de-a dreptul gravă. Dacă primii pot fi catalogaţi drept naivi, cei din categoria a doua sunt, de multe ori, direct interesaţi. Ei încearcă să convingă prostimea că nu există conspiraţii, că sunt baliverne debitate de către nişte beţivani care nu au cultură. Adică, nu au cultură în sensul că nu se pot compara cu ei, care sunt personalităţi cocoşate de avalanşa de dovezi de recunoaştere pe care societatea o prăvăleşte asupra lor. De la înălţimea acestei recunoaşteri, pot să scrie, la birt, că toţi cei care emit o teorie sunt nişte beţivani.
În momentul în care reuşeşti să identifici, cu probe, un element al unei conspiraţii, intelectualul rasat nu va veni cu contraargumente, pentru că nu le are, ci va ataca emitentul teoriei. Practica nu este una comunisto-securistă, ci este veche de când lumea, dacă nu poţi combate o idee, cauţi să-l distrugi pe emitentul ei, iar dacă reuşeşti, teoria va fi discreditată. De pildă, dacă spui că Statuia Libertăţii din Parcul Reconcilierii, din Arad, s-a numit, iniţial, „Hungaria”, iar celelalte 13 elemente ale complexului statuar reprezentau cele 13 provincii istorice, nu va veni nimeni să aducă dovezi că nu este aşa. E la mintea cocoşului, nu ai cum să aduci dovezi care să elimine alte dovezi. Aşa că, de la înălţimea ta de intelectual doldora de carte, te năpusteşti asupra emitentului : oameni buni, acest individ nu ştie nici măcar când s-a născut Horthy, habar nu are că un notar român a parafat o declaraţie a unui academician din Ungaria, care spune că generalii, cei 13, nu au avut acţiuni represive împotriva populaţiei române. De parcă despre asta ar fi vorba!Vorba este despre neruşinarea de a pretinde ca declaraţia unui academician ungur, dată în decembrie 2014, să fie considerată document istoric, de natură să contrazică documente istorice reale.Chiar nu fac parte din categoria celor care cer demolarea Statuii Libertăţii sau mutarea ei în Ungaria, dar nici nu mi se pare normal ca Ungaria să se fălească, pe teritoriul României, cu vocaţia ei imperială. Păi, dacă doar doi dintre cei 13 generali au fost unguri, cu ce se făleşte Ungaria, pe teritoriul României, cu dreptul de a fi imperiu separat de Austria, prin supunerea altor popoare? Faptul că am dorit să repun în drepturi adevărul istoric a enervat, am fost catalogat ca promotor al teoriilor conspiraţioniste, conform cărora ungurii vor să ne ia Ardealul. Nu cred asta, dar tot nu pot să înţeleg de ce statul român permite ca manistări strict religioase, cum este pelerinajul catolic de la Şumuleu, să fie transformate în manifestări politice. Ce caută acolo steagul Ţinutului Secuiesc, ce caută steagul Ungariei mari ? are vreo legătură cu catolicismul ? Nu cred.
„Dacă doar doi dintre cei 13 generali au fost unguri, cu ce se făleşte Ungaria, cu dreptul de a fi imperiu separat de Austria, prin supunerea altor popoare?”
Citiți principiile noastre de moderare aici!