Inițiativa de a consulta părinții, chiar dacă se întâmplă ulterior închiderii școlilor și grădinițelor, mi se pare încurajatoare pentru viitor. Asta, pentru că exprimarea propriei opinii prin asumarea identității, măcar la nivel de adresă de email, implică totodată exercitarea unui act de responsabilitate civică.

Deși în calitate de părinte sunt conștientă de avantajele învățământului online în situația actuală, nu pot să nu constat o serie de efecte negative care vin la pachet cu creșterea timpului petrecut, aproape, exclusiv în fața ecranelor. S-a dovedit științific că întâlnirile formale repetate sistematic pe termen lung, cum sunt și cursurile școlare, provoacă o mai mare oboseală care în ultimele luni a și fost denumită ca „fatigabilitate Zoom”. În această ordine de idei vă propun să vă răspundeți la câteva întrebări legate de cum vă influențează viața faptul că educația copiilor voștri s-a mutat în mediul online: Ce schimbări ați observat la copiii voștri de-a lungul desfășurării cursurilor online? Vi s-au părut mai obosiți atunci când mergeau fizic la școală sau acum, parcurgând cursurile online? Vi se par mai atenți și independenți în a-și organiza activitățile și ziua sau, dimpotrivă, mai nefocusați pe ceea ce au de făcut și mai dezorientați? Sunteți nevoiți să vă petreceți mai mult timp alături de ei pentru a vă convinge că și-au făcut temele și că se pregătesc corespunzător pentru următoarea zi de școală? În ce fel s-a schimbat timpul petrecut împreună în familie de când copiii voștri studiază online?

Aș vrea să vă aduc aminte că indiferent de avantajele educației online – neobligativitatea purtării măștii, confortul căminului, timpul câștigat prin eliminarea deplasărilor până la școală și înapoi – copiii au nevoie de structura oferită de unitățile de învățământ, pentru că acolo, pe lângă materia de studiu, își însușesc modele de interacțiune socială, sunt nevoiți să respecte anumite reguli, învață să stabileasă propriile limite și să le respecte pe ale celorlalți, învață să coopereze sau să lucreze individual. Prin interacțiunile față în față ei ajung să comunice nu doar prin limbaj vorbit, dar și prin mimică, gestică, adică prin limbajul corpului. Interacțiunile directe sunt mult mai bogate, colorate și intense, sunt vii. Și pentru a vă arăta ce înțeleg prin asta, împărtășesc cu voi experiența ultimei zile de școală, din primul val al pandemiei, când după terminarea orelor fiul meu de 12 ani stătea supt de energie pe canapea, cu telefonul lângă el, cu privirea în gol, întrebându-mă: Mama, și eu acum ce să fac?

Da, aici este pericolul online-ului, că petrecând prea mult timp în el, s-ar putea să nu mai știm cum să revenim la viața reală.

redactia.jurnalaradean@informmedia.ro