Parafrazându-l pe nemuritorul Caţavencu, după lupte seculare, care au durat vreo trei-patru ani, s-a introdus şi votul uninominal. Rezultatul? Clasa politică nu s-a reformat. Şi nu s-a reformat pentru că tinerii politicieni sunt foarte sârguincioşi în a învăţa toate năravurile politicienilor în vârstă, versaţi în toate cele nelegiuite.
Pentru tinerii abia intraţi în politică nu mai există cursul de etică. Dimpotrivă, primele lecţii care li se predau se referă la şmecherii, furt, imoralitate, ilegalitate etc. Respectiv, taman la antonimele unor „cuvinte-lege”, care are trebui să fie imperative morale pentru omul politic. Bunăoară, tinerii nou-veniţi în politică învaţă din capul locului că voturile se cumpără. Şi cum se cumpără – cu bani, cu alimente, cu mături, găleţi şi alte obiecte de utilitate casnică. Şi ca să nu fie surpriză, ca nu cumva să nu ajungă voturile cumpărate, tinerilor li se predă lecţia furtului la urne, la secţiile speciale, la transmiterea listelor… Marile partide de la noi au elaborat „Manualul de furat în alegeri”, cu regim de circuit intern.
Să presupunem că tânărul politician a ajuns parlamentar, urmând căi necurate. Care este urmăroarea lecţie care i se predă, în văzul lumii? I se pune în faţă lecţia cumpărării votului cu parlamentar cu tot – a se vedea comerţul la vedere cu parlamentari care lasă PSD şi PNL pentru a forma o majoritate utilă validării echipei domnului Boc. Pentru tinerii politicieni care n-au privilegiul de-a ajunge în parlament, există alte manuale, alte materii de studiat. De pildă, cum să şantajezi un primar, cum să-l faci să abandoneze partidul care l-a susţinut în alegerile locale. „Vii cu noi, nenicule, îţi dăm bani de la buget; nu vii, n-ai bani de investiţii, nici de salarii, nici de cheltuieli curente la primărie”.
Sunt doar câteva tare înscrise în ADN-ul politicianului român, boli care se transmit din generaţie în generaţie, făcând imposibilă primenirea, însănătoşirea morală a clasei noastre politice.
T.M.
Citiți principiile noastre de moderare aici!