Ceea ce vă anunţam la finele anului trecut – când era doar un proiect de hotărâre CLM aflat în procedura transparenţei decizionale – a devenit realitate: Bulevardul Vasile Milea din Arad capătă numele Regelui Mihai. Aleşii locali municipali au aprobat atribuirea denumirii Regele Mihai I prin modificarea denumirii Bulevardului General Vasile Milea din Municipiul Arad, în interiorul cartierului Centru.

Iniţiativa acestei schimbări îi aparţine Floricăi Ţărnău, consilier local din partea USR, proiectul de hotărâre fiind aprobat cu 22 de voturi „pentru” şi o abţinere (Liliana Waas, PNL).

„Luând în considerare faptul că denumirile străzilor nu reprezintă simple repere de orientare urbană, ci adevărate instrumente de memorie colectivă, în acest sens, discuția despre schimbarea denumirii „Bulevardul Vasile Milea” în „Bulevardul Regele Mihai I” în Municipiul Arad nu se reduce la o chestiune administrativă, ci devine un act de igienă morală și de reașezare a simbolurilor orașului în acord cu identitatea sa democratică și europeană, Figura generalului Vasile Milea este una controversată. Ministru al apărării în ultimii ani ai dictaturii ceaușiste, Milea a fost implicat în aparatul represiv al regimului și în reprimarea manifestanților de la Timișoara, în decembrie 1989. Moartea sa, survenită în dimineața de 22 decembrie, a fost oficial catalogată drept sinucidere, însă circumstanțele rămân învăluite în controverse. Chiar dacă unii istorici subliniază că în ultimele ore ar fi ezitat să execute ordinele represive, biografia sa rămâne inseparabilă de un regim totalitar și de suferința pe care acesta a provocat-o. Din acest motiv, Milea nu poate fi un reper pozitiv, limpede și unificator pentru memoria publică a unui oraș care își dorește să își onoreze trecutul în spirit democratic. Pe de altă parte, Regele Mihai I reprezintă un simbol al demnității și al continuității statale. Actul său de la 23 august 1944 a schimbat cursul istoriei României, scoțând țara din alianța cu Germania nazistă și alăturând-o de partea Aliaților. Această decizie a scurtat războiul pe frontul de est și a contribuit la recuperarea Transilvaniei de Nord, consolidând totodată legitimitatea României în ochii comunității internaționale. Ulterior, în perioada de exil, Regele Mihai a refuzat constant să legitimeze dictatura comunistă, păstrând o atitudine demnă și făcând din figura sa un simbol al speranței și al rezistenței morale. Revenirea sa după 1989 a fost percepută de societatea românească drept un moment de reconciliere, iar moartea sa, în 2017, a generat un consens național de recunoaștere a rolului său istoric.

Nu întâmplător, după dispariția Regelui, mai multe municipii din România au ales să îi cinstească memoria prin redenumirea unor artere și spații publice (București, Timișoara, Baia Mare, Iași, Târgu Mureș și Bistrița – n.r.). De asemenea, în alte orașe s-au ridicat discuții privind oportunitatea păstrării numelui «Vasile Milea» pe harta urbană, tocmai din cauza conotațiilor negative asociate acestuia. Tendința națională este clară: comunitățile preferă să onoreze repere morale și democratice, renunțând la nume asociate cu traume și ambiguități. În acest context, Municipiul Arad, oraș cu tradiție civică, multiculturală și europeană, are ocazia de a se alinia unei bune practici urbane și de a transmite un mesaj simbolic puternic. Denumirea «Bulevardul Regele Mihai I» ar transforma un simplu reper de orientare într-o lecție de istorie la vedere, amintind zilnic trecătorilor de un act de curaj politic și de o figură regală respectată la nivel internațional. În contrast, păstrarea numelui Milea perpetuează ambiguitatea și riscul de a celebra, indirect, un personaj legat de un regim care a reprimat libertatea și demnitatea cetățenilor. Schimbarea denumirii nu presupune rescrierea istoriei, ci o mai bună asumare a acesteia. Istoria generalului Milea poate fi în continuare studiată în manuale, muzee și lucrări de specialitate, însă spațiul public trebuie să onoreze figuri capabile să inspire și să unească. Desigur, o astfel de schimbare presupune costuri administrative – înlocuirea plăcuțelor, actualizarea cărților de identitate, buletinelor de identitate și a registrelor, informarea instituțiilor – însă acestea sunt gestionabile și temporare, pe când beneficiul simbolic și educativ este de lungă durată” – a explicat Florica Ţărnău iniţiativa schimbării denumirii bulevardului.