Cu condiţia ca părinţii să nu se poată atinge de bani până la majoratul fetei. Atunci, 1.500 de lei era o sumă.
Anii au trecut, Silvia Pantoş a împlinit 18 ani în ianuarie 2007. Cum anul acesta va absolvi liceul, a crezut că banii îi vor prinde bine. A crezut. Pentru că avea să aibă parte de o mare surpriză! La agenţia CEC din Chişineu Criş (oraş în care locuieşte), i s-a spus că mai are pe carnet 1,70 lei. Familiei Pantoş nu i-a venit să creadă. Sigur s-a strecurat undeva o greşeală! Aşa că s-au adresat CEC Arad, care nu numai că nu le-a dat satisfacţie, ci le-a mai şi comunicat că nu mai au în cont nici cei 1,70 lei, pentru că infima sumă a fost consumată încă din 2005 pentru… administrarea contului!
Cei de la CEC explică dispariţia sumei prin denominarea leului. Cică au tăiat patru zerouri şi economiile din carnet s-au evaporat. Probabil, după lege, aşa a fost. Dar nu este nici drept, nici moral. Statul s-a folosit ani buni de acei bani, care în ’89, reprezentau ceva. Contravaloarea unei pensii, a unui salariu. Apoi, statul se obliga să ocrotească şi să garanteze sumele depuse la CEC. Cum le-a garantat? Nicicum. Suma a dispărut şi totul aduce a furt cu acte în regulă. În opinia noastră, în carnetul CEC al Silviei Pantoş ar fi trebuit ca astăzi să figureze măcar o sumă echivalentă cu salariul minim pe economie. Că suma a dispărut, este şi nedrept, şi cinic.
Tristan Mihuţa
Citiți principiile noastre de moderare aici!