După ce au studiat cu asiduitate istoria, şi-au dat seama că lecţiile acesteia sunt nemaipomenit de folositoare, dacă ştii să le interpretezi. Storcându-şi creierii pentru găsirea unui loc comun, de care să nu se atingă nimeni, după modelul Elveţiei, războinicii politikiei româneşti au ajuns la concluzia că au o mică Elveţie, chiar pe cheiurile Dâmboviţei(s-au gândit ei că, acest cuvânt ar fi pluralul de la cheie, adică ceva legat de seif, adică de Elveţia).
Această Elveţie autohtonă-au descoperit ei- nu este nimeni alta decât Curtea Constituţională, care poate servi de minune scopurilor reale ale tuturor. Aşa au descoperit că pot să susţină sus şi tare că toţi vor vot uninominal, deşi toţi fug de el ca de numele Necuratului. Tot poporul va şti că partidele politice-înafară de PRM-doresc cu ardoare ca în Parlamentul României să intre doar cei pe care îi va desemna „vocea lui Dumnezeu” şi nu nişte politruci sau vântură-euro, pe care şefii partidelor îi plasează pe locuri eligibile.
Baiul e că onorata Curte Constituţională a găsit nişte hibe şi de aia a respins legea. Nu-i bai, că facem corecturile şi până la urmă tot o să iasă ea, legea, să fie pe placul Curţii. Că nu o mai fi votul acela chiar uninominal, măcar dovedeşte că există voinţă politică, iar până la alegerile din 2012 vom avea un uninominal curat ca lacrimile lui Chiuariu, vărsate de supărare că a fost acuzat pe nedrept de diverse malversaţiuni. Presimt că nu este departe momentul în care Curtea Constituţională va fi din nou chemată să-l scape din necaz pe unul care va fi obligat să facă un lucru pe care nu l-ar face în ruptul capului.
Necăjitul în cauză este premierul Tăriceanu, care, pentru a supravieţui la guvernare, va fi obligat să promoveze, în regim de urgenţă, Statutul minorităţilor naţionale, în forma propusă de UDMR. După ce miercuri, la Senat, dezbaterile pe această temă nu au putut demara, din lipsă de cvorum, UDMR-iştii au devenit de-a dreptul furioşi, mai ales că nu este prima dată când li se dă cu flit, inclusiv de către reprezentanţii aliatului lor la guvernare. Aşa că se vor pune pe capul lui Tăriceanu.
Aşa cum a cedat atunci când a fost silit să revină asupra demisiei, la presiunea celor care i-au finanţat cocoţarea în fotoliul de premier, va ceda şi de această dată. De salvat, îl va salva tot Curtea Constituţională, care va declara anticonstituţionale mai multe articole din Statutul minorităţilor naţionale. Chiar dacă vor ţipa ca din gură de şarpe, UDMR-iştii tot nu vor găsi pe altcineva (decât, eventual, pe preşedintele Traian Băsescu) care să le promită că nu va precupeţi niciun efort pentru a le satisface doleanţa cea mai arzătoare la ordinea zilei. În fine, ca o încoronare a rolului primordial pe care îl joacă pe malurile Dâmboviţei, Curtea Constituţională va fi chemată, într-un târziu, să constate că grevele sindicaliştilor din diverse sectoare au fost neconstituţionale. Iar partidele politice vor cădea încă odată de acord că onor Curtea Constituţională este cea mai „safe” instituţie (şi investiţie) din România, pentru toţi,iar ele nu trebuie să afecteze în vreun fel „neutralitatea” micii Elveţii de (pe) Dâmboviţa…
Simion Todoca
Citiți principiile noastre de moderare aici!