CCR a dat liber la corupție în România. De fapt, Curtea Constituțională a României a legiferat corupția de ani buni. Acum, asistăm doar la episodul X în care CCR îi acoperă pe marii șpăgari ai țării. Decizia prin care judecătorii Curții Constituționale au decis „ascunderea” averilor demnitarilor și funcționarilor publici este numai o mică etapă din ceea ce magistrații în robe vișinii își doresc a fi un „campionat câștigat” de corupți. Judecătorii și procurorii de „carton” care, teoretic, veghează la respectarea Constituției României sunt conștienți că au de plătit niște datorii către cei care i-au promovat în pozițiile în care, vremelnic, au ajuns. Cu umbre comunistoide care acoperă parte din acești așa-ziși judecători, cu fețe noi, dar mânjite, care trebuie să pupe mâna care le-a dat să mănânce, „uriașii” magistrați de la Curtea Constituțională ne duc cu vreo 20 de ani înapoi și decid să ascundă averile șpăgarilor, să ascundă „mătușile Tamara” din toată țara, dar și soți ori soții de politicieni sau funcționari care au reușit să se mufeze la conducta cu bani publici, o conductă atât de apreciată de mulți indivizi plătiți de stat și, în final, de noi toți, cetățenii acestei țări. Dar să facem o scurtă recapitulare a deciziilor „magistrale” luate de acești apărători ai infractorilor din ultimii ani, decizii care au reușit să salveze mii de șpăgari aproape dovediți, dar care trebuiau să fie scoși nevinovați pe linie de partid. Iar, în acest sens, mă voi folosi de informații adunate și rezumate de jurnalista Emilia Șercan.

1. Prescripția faptelor penale (2022) – CCR a stabilit că întreruperea cursului prescripției e neconstituțională în lipsa unei reglementări clare, iar decizia a dus la închiderea a peste 5.000 de dosare penale (vorbim strict de dosare din sfera corupției).

2. Pensiile speciale pentru parlamentari (2022) – CCR a declarat neconstituțională eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, în fond, pure privilegii politice.

3. Întreruperea prescripției faptelor penale (2022) – CCR a stabilit că întreruperea prescripției faptelor penale nu poate fi realizată prin acte de urmărire penală, ceea ce a dus la închiderea a mii de dosare de corupție (din nou, este vorba despre dosare de corupție).

4. Interceptările serviciilor secrete (2023) – CCR a declarat neconstituțională utilizarea interceptărilor făcute de servicii secrete în dosare penale fără control riguros, ceea ce îngreunează folosirea interceptărilor în anchetele penale (iarăși, este vorba, în principal, de anchete în care sunt vizați demnitari sau funcționari publici).

Așadar, cine mai crede că CCR veghează la respectarea Constituției e doar un naiv, ca să nu zic direct că e prost. Nu, nici gând. CCR pare că are o singură sarcină: să îi ascundă, să îi disculpe și să îi apere pe șpăgari. România, ca țară, își poate lua „Adio” de la lupta anticorupție până când „sclavii” din CCR vor decide ce înseamnă corupția, din punctul lor de vedere. Iar, dacă ne uităm la ultimele decizii, se pare că nici flagrantul nu mai poate fi considerat corupție. România, noapte bună…