Povestea de astăzi vine din California, Statele Unite ale Americii, acolo unde trăiește Valentina Obreja cu soțul său Liviu și fiul Rareș. Valentina și Liviu au plecat în urmă cu aproape 14 ani în Statele Unite ale Americii. S-au stabilit în California, acolo unde trăiesc și acum în perioada pandemiei. Cum se trăiește în America acum, sub restricții și cum au reacționat autoritățile imediat după anunțarea pericolului noului coronavirus?

„Aș putea spune că deocamdată aici nu e nimic spectaculos. Așteptăm vârful la Spital și încercăm să fim pregătiți. O fostă colegă de postliceală lucreză în Italia, am câțiva foști colegi de Medicină unul în Marea Britanie, alta în Germania. Ținem legătura cu toții și încercăm să stăm cât mai informați. Problema echipamentelor de protecție a fost peste tot, dar aici și-au dat seama destul de repede că poți fi asimptomatic și să contaminezi pe alții așa că te încurajează să porți mască chirurgicală în spital, să păstrezi distanța, să te speli pe mâini, etc. Încă suntem sub ceea ce se numește „stay safe home order” (n.r. ordin pentru a sta acasă în siguranță) dat de guvernatorul Californiei. Așteptăm să vedem care va fi planul de revenire.

Momentan se poate ieși din locuințe, fără declarații, dar oamenii lucrează cel mai mult de acasă. Pot să iasă să își plimbe animalele, dar să aibă fața acoperită cu măști confecționate, eșarfe, bandane. Dacă vrei să mergi la magazin trebuie să aștepți afară, să păstrezi distanța, să nu creezi aglomerație și unele produse sunt limitate. În sensul că poți cumpăra doar câte o bucată pe cumpărător. Restaurantele s-au închis, dar mai sunt locuri unde se face drive thourgh sau pick up order – (n.r. comanda produselor cu ridicare personală sau din mașină), dar cel mai mult se promovează livrarea no contact (n.r. fără contact personal).

Cum ne simțim? Greu de spus. Cum nu prea e lume pe afară ai mereu impreisa că e duminică dimineața. Lucrez într-un spital, de cele mai multe ori pe tura de noapte, pe o secție de terapie intensivă ultraspecializată. Deocamdată putem spune că suntem în așteptare. Avem jumătate de secție de terapie intensivă în așteptare pentru vârful epidemiei. Operațiile planificare s-au anulate, dar păstrăm spitalul și secția deschisă pentru toate operațiile urgente. Sunt și ture de gardă când stai acasă și aștepți să fi sunat, dacă e nevoie de tine. Încă nu știm sigur, dar e posibil ca distanțarea socială și lucrul de acasă să fi avut rezultate și să nu se ajungă la situația în care spitalele să nu mai poată face față. Zilnic urmărmim evoluția virsului și sperăm să nu pățim ca în New York. E drept că aici în California nu avem densitatea din New York sau New Jersey. Ce știm sigur, astăzi? Până când nu există antitdot, vaccin, tratament clar, purtatul măști iși distanțarea sunt necesare.

Ce am văzut în această situație? Că cei care s-au adaptat cel mai repede au fost copiii. Băiatul face școală online. Au închis școala cu 2 săptămâni înainte de vacanța de primăvaă dar au trecut la clase online. Aveau și de la începutul anului temele și catalogul online, dar acum fac și orele tot așa, inclusiv educația fizică. Livingul nostru s-a transformat în teren pentru driblinguri. Poate nu este peste tot așa, dar în cazul școlii unde merge băiatul meu așa se procedează. Copiii s-au adatpat imediat, dar uneori se mai plâng că au mai multe teme decât aveam când mergeau la școală. Cred că profesorii au încercat să îi țin ocupați pe copii și le dau mai mult de învățat decât înainte.

Cum ne simțim noi? Dificil răspuns. Aveam planificat un concediu de primăvară la Barcelona pe care l-am anulat imediat după anunțarea stării de urgență în Lombardia. Mai aveam un loc de muncă pe timp de zi, acoo mi-am luat concediu. Încercăm să ne bucurăm că stăm pe acasă. Avem o mică grădină și am m-am bucurat că am avut timp să mă ocup de ea. În general noi găteam acasă și făceam pâine în casă și până acum, singura problemă acum e cu activitatea fizică. Ce ne lipsește cel mai mult? Să ne vedem cu prietenii. Se apropie și ziua băiatului. De obicei aveam 3 zile de petreceri. Acum vom vedea cum o scoatem la capăt și anul acesta”.