Să fie preşedintele singura oaie albă?

N-o spunem doar noi, n-o spune doar preşedintele Băsescu. La aceeaşi concluzie
a ajuns şi sociologul german Hans Dieter Klingemann, care scrie, zilele acestea,
un „Raport despre România”.

Iată ce spune acest analist neamţ, în esenţă: nu ne ocupăm de problemele reale
ale ţării, pentru că avem instabilitate; avem instabilitate pentru că nu avem
partide puternice, capabile să asigure o guvernare stabilă; nu avem partide
politice puternice pentru că oamenii politici nu sunt responsabili! Şi, ca să
ne „încurajeze”, H. D. Klingemann ne mai spune că, peste un an, România tot
în criză politiacă se va afla.

Nimeni nu neagă seriozitatea şi temeinicia spuselor neamţului, mai cu seamă
că toate observaţiile sale ne sunt cunoscute, le-am constatat pe propria piele,
cum se zice. Ne-ar fi plăcut însă ca domnul Klingemann să analizeze profund
şi comportamentul preşedintelui Traian Băsescu, rolul acestuia în stările de
criză care se înlănţuie într-un şir ce pare a fi fără sfârşit.

Că Traian Băsescu se exclude din clasa politică, al cărei produs este, am văzut.
Dar, la urma urmei, cum e clasa politică este şi preşedintele, exponentul ei,
nu? Din păcate, H.D.Klingemann nu a concluzionat asupra modului atipic în care
preşedintele nostru înţelege să-şi îndeplinească mandatul. Poate o va face altădată,
după cum se poate ca distinsului neamţ să-i scape unele lucruri, unele ciudăţenii
cu care nu s-a mai întâlnit, dar care, la noi, mustesc la tot pasul.

Personal, cred că Traian Băsescu este cel puţin tot atât de vinovat de câte
se întâmplă, de criza profundă în care se zbate ţara. Întreaga carieră politică
a lui Traian Băsescu nu este altceva decât o răfuială, o trântă permanentă,
o sfadă. Să ne reamintim. În guvernarea Convenţiei Democrate, Traian Băsescu,
pe atunci ministru al Transporturilor, a fost sămânţa de scandal. A fost o guvernare
la fel de zbuciumată şi el a avut mereu rolul celui care aprinde fitilul.

Ca primar general al Capitalei, s-a „hăţit”, s-a tras de guler, de haine, s-a
înjurat cu guvernanţii PSD toată ziua. Acum, ca preşedinte, se duelează cu Tăriceanu,
îşi pun piedici, le poartă pică de moarte liberalilor, se bate tocmai cu ai
săi, intervine peste tot şi pune foc unde nu te aştepţi, ca un piroman scăpat
de sub control.

Ne vine greu să credem că intră în sfera normalului un asemenea comportament.
Să fie Băsescu singura oaie albă din turmă? Să fie neînţelesul, singurul deştept,
onest şi cumsecade într-o lume a proştilor, escrocilor şi a ticăloşilor? Îmi
vine greu să cred toate acestea. De aceea şi spun că Traian Băsescu e tot atât
de vinvoat ca aceia pe care-i acuză, şi este făcut din acelaşi aluat. Poate
chiar din unul mai înăcrit.

Tristan Mihuţa