Scorul cere schimbarea

Dacă înfrângerea candidatului
social-democrat era previzibilă (datorită
faptului că, acolo, cei de la PD-L se bucură
de o largă audienţă în
rândul alegătorilor), cele doar 12 procente
adunate spun totul. Inclusiv faptul că, la Pecica,
PSD nu reprezintă nici măcar o
alternativă pentru electorat, câtă
vreme liberalii au obţinut şi ei un
număr mai mare de voturi decât
social-democraţii.

Este de notorietate faptul că, la alegerile
locale, prioritară pentru opţiunea
electoratului este percepţia acestuia asupra
fiecărui candidat. Mai limpede spus, nu
contează atât partidul, cât
contează omul. Prin urmare, Gheorghe Sabău,
candidatul PSD, nu se bucură de o imagine
convingătoare în rândul pecicanilor –
fie pentru că nu a ştiut să şi-o
promoveze, fie pentru că n-a avut argumente
să le câştige încrederea. Altfel,
timp ar fi avut suficient. Să nu omitem că
dumnealui este şeful organizaţiei locale de
ani buni şi să nu uităm nici că a
fost înfrânt şi la alegerile din 2004.

Adevărul, de regulă, supără.
Şi poate să doară chiar mai mult
decât un eşec, cum a fost cel de
duminică. Dar trebuie să-l spunem! În
cazul de faţă, toţi cei care cunosc
starea politică de la Pecica, realizează
că între oamenii de la PD-L şi cei din
PSD este o diferenţă mare. În favoarea
„portocaliilor”. În jurul liderului
Iustin Cionca – fostul primar, azi, deputat -, s-au
strâns oameni de calitate, tineri şi bine
pregătiţi. Şi, peste toate, activi. Nu
este cazul la PSD. De ce? Răspunsul ar putea fi
aflat din analiza investiţiei pe care liderii
locali ai PSD au făcut-o (sau n-au făcut-o!)
în munca de partid, în preocupare de-a
câştiga încrederea
cetăţenilor, în selecţia oamenilor
etc.

Eşecul de duminică nu este în favoarea
„vechilor” din PSD Arad,
nemulţumiţi de demersul înnoitor al lui
Marius Lazăr – un ardelean bine pregătit,
nicidecum un „mitic”, cum cred unii. PSD
Arad trebuie să-şi schimba faţa, pentru
că fie este îmbătrânită,
fie, pe alocuri, este invizibilă. Dovadă,
şi scorurile electorale din ultimii ani.

T.M.