Când zici început de aprilie te gândești neapărat că afară-i primăvară, deși frigul își sticlește încă dinții în ferestre și afară ninge – plouă sub cerul plumburiu din poeziile lui Bacovia. Și cum „ziua bună se cunoaște de dimineață’’ ar fi bine să nu mai privim pe fereastră, ci în sufletul nostru. Cu siguranța că așa vom avea o zi minunată.

Cu toții avem o primăvară la purtător, un cer senin și soare ce nu mai țin de anotimp. Lumina străbate în toate ivirile vieții: soare, cer, nori, păsări, păduri și case. Totul este viu și adevărat spunându-ne că nu suntem aici, acum, din întâmplare, iar rostul lumii suntem noi, oamenii. Vom simți adevărul acesta în fiecare clipă din viața primită în dar. Vă chinuiește astenia de primăvară? V-a dat peste cap trecerea la ora de vară? Gândiți pozitiv, oricum nu puteți schimba asta!

Mersul pe jos este considerat unul dintre calmantele vechi, sigure și eficiente. La plimbare toată lumea! Evitați rutina, corpul nostru și psihicul au nevoie de stimuli externi pentru a atinge forma maximă. Chiar dacă pare greu, îndrăzniți să faceți modificări în programul obișnuit. Acordați-vă bucurii: o rochie, o prăjitură, o ieșire cu prietenii și mai ales sport, indiferent de forma ce o alegeți. Pe lângă alimentația corespunzătoare și remedii naturiste, tuturor ne este necesară cât mai multă mișcare; mintea și corpul nostru funcționează optim doar dacă le utilizăm corespunzător capacității lor. Beneficiul mișcării în natură acum primăvara, ne scoate din cotidian și ne dezmorțește.

Plăcerea și bucuria ne fac imuni la boli spun specialiștii în psihosomatică. Oricum, ea, primăvara, vine cătinel deodată cu cerul ce-și alege albastrul potrivit, cu iarba stropită de zăpadă și cu abundența ce se vede la piață. Primele grămăjoare de urzici, pătrunjel și ștevie, aduse de prin grădini, crânguri și păduri de bunicuțele uitate de lume colo în sate părăsite, și strecurate cu sfială printre produsele de import.

Te-ntorci în anii copilăriei când, Postul Paștilor era frate cu fasolea, cartofii și varza murată. Vremuri de o simplitate divină, când gospodăriile țărănești erau pline de bunătăți naturale. Și multă iubire, înțelegere, toleranță, credință, respect.

Natura sparge pământul și cerul aruncând în lume splendoarea -i de miresme și culori. Încet și greu, iarna se dă învinsă plângându-și berzele rătăcite în nămeți, mugurii îndrăzneți zgribuliți pe ramuri, bobocii de floare împietriți sub stratul de zăpadă uitată pe alocuri. Bucuroși de câte-o rază de soare ce se-arată timidă pe ici-colea, de ciripitul păsărelelor ascunse sub streșini, sufletul chinuit de iarnă al bieților pământeni se deschide și el spre lumină și sărbătoare. Un scurt răgaz înainte de începerea treburilor de primăvară și întâmpinarea celei mai mari sărbători a creștinătății: Învierea lui Iisus. Purificare sufletească și trupească, explozie de culoare, bucurie, frumusețe.